Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Agronomie

Rezultate: [2782]  
Pagini: [279]  «  <  270 271 272 273 274 275 276 277 278 279   >  »   
Neutralizarea dejecţiilor animaliere cu ajutorul vermiculturii (1)

Neutralizarea dejecţiilor animaliere cu ajutorul vermiculturii (1)

24 iulie 2009 - 19:00
Organizarea unităţii de producţie

Vom porni de la o fermă mixtă mică, care deţine 50 de bovine (pentru alte animale, se calculează echivalentul în dejecţiile acestora), a căror producţie de hrană necesită 30 ha.

Stadiul de celulă. În primul an, suprafaţa de producţie va fi de cinci mp şi o vom numi celulă. Aceasta se îngrădeşte cu materiale ieftine de circa 60 cm înălţime, având o podea tare (beton, asfalt) de 5 cm grosime, cu o pantă de 1-2%.
Râmele se introduc cu întreg mediul în care au trăit la furnizor, apoi se aplică substratul de înmulţire achiziţionat odată cu râmele.

Hrana acestora se pregăteşte de crescător şi se administrează tot anul. Primăvara următoare celula se extinde la 20 mp. Se aplică din nou substratul de înmulţire pe care îl achiziţionaţi acum, reluând fluxul deja cunoscut.

Creştere durabilă, prin inovaţie

Creştere durabilă, prin inovaţie

09 iulie 2009 - 19:00
"Ziua Rapiţei" - SCDA Caracal, 22 mai

Alături de produsele altor şapte companii reprezentative pentru producerea de seminţe de rapiţă, la Caracal au fost prezentate 11 varietăţi de rapiţă DSV - 10 hibrizi şi un soi. A fost prima ocazie pentru cei 150 de fermieri prezenţi să vadă în câmp, pe lângă hibrizii comercializaţi în ultimii doi ani, şi hibrizii noi din portofoliul pentru 2009: Safran, Sitro şi Flash.

Potenţialul acestor hibrizi a fost confirmat de fermierii participanţi la eveniment, care au avut în cultură hibrizii Exocet, Rally şi Hornet în ciclul de producţie 2008-2009. Dintre aceştia îi amintim pe: Sever Popa (S.C. Sedomar Grup), Grigore Lacea (S.C. Industrial Agrolex), Ion Comăniţă (S.C. Ilsa Com) şi Florin Oanţă (S.C. Valflor Comp).

Peste 60 de ani de nemeritată uitare!

Peste 60 de ani de nemeritată uitare!

02 iulie 2009 - 18:00
În anul 1948, ferma a fost expropriată şi trecută în proprietatea statului. Se pune întrebarea dacă nu este vreo legătură între expropriere şi decesul proprietarului acestei ferme, ambele în acelaşi an, tragedii des întâlnite în acea perioadă de tristă amintire.


Inginer agronom, Agricultor W. Stephani

Dr. W. Stephani avea o inegalabilă înzestrare pentru difuzarea rezultatelor cercetării, în special pentru culturile plantelor de nutreţ şi pajişti, pe care le considera esenţiale pentru creşterea animalelor. În toate rapoartele, pe lângă titlul de Inginer agronom, adăuga în plus şi nobila profesie de simplu Agricultor, pe care a practicat-o cu multă măiestrie şi abnegaţie.

Oierii cer reglementarea situaţiei păşunilor comunale

Oierii cer reglementarea situaţiei păşunilor comunale

30 iunie 2009 - 19:00
Ministerul Agriculturii ne sprijină, însă pentru elaborarea formei finale a proiectului trebuie să ne întâlnim şi cu reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor, care să ne comunice pretenţiile lor în schimbul cedării dreptului de folosinţă a păşunilor, precum şi perioada minimă pentru care se poate închiria păşunea”, ne-a explicat Ion Cîmpian, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine “Romovis”.

Prezenţi la Conferinţa Naţională a Federaţiei „Agrostar”, susţinută în ziua de 12 iunie, la Sinaia, reprezentanţii crescătorilor de ovine au înmânat ministrului agriculturii Ilie Sârbu, propunerile lor pentru elaborarea Ordinului privind păşunile.

Folosirea eficientă a azotului fixat pe cale biologică la culturile de pajişti

Folosirea eficientă a azotului fixat pe cale biologică la culturile de pajişti

26 iunie 2009 - 18:00
• în pajiştile permanente (naturale) se realizează 50 kg/ha/an azot biologic

pajiştile temporare (semănate) pot produce 120 kg/ha/an

• culturile de leguminoase perene (lucernă, trifoi roşu, trifoi alb, ghizdei) pot realiza cel puţin 160 kg/ha/an

leguminoasele anuale (mazărea, măzărichea) fixează 140 kg/ha (vezi tabel).

Prezenţa leguminoaselor perene în compoziţia floristică a pajiştilor, într-o proporţie mai mică sau mai mare, constituie un criteriu de apreciere calitativă a acestor suprafeţe, prin contribuţia acestor specii la fixarea biologică a azotului atmosferic. Din acest punct de vedere, rezultatele obţinute au evidenţiat cantitatea de azot fixat pentru o participare a leguminoaselor de 1% în compoziţia floristică: 3,5 kg la lucernă, 2,8 kg la trifoiul roşu, 3,0 kg la trifoiul alb şi 2,4 kg la ghizdei.

Păşunea şi păşunatul raţional (II)

Păşunea şi păşunatul raţional (II)

25 iunie 2009 - 23:00
Ghidul călăuzitor al crescătorului de animale are ca punct de plecare stabilirea încărcăturii cu animale a unei păşuni şi continuă cu manageriatul efectivelor de animale şi al păşunii, pe toată perioada unui sezon.


Producţia şi necesarul de iarbă

Pentru stabilirea necesarului zilnic de iarbă trebuie precizat că atunci când se vorbeşte de toată gama de păşuni existente, gradul de valorificare a acestora prin păşunat variază foarte mult: de la 25 la sută pe terenuri umede, unde predomină rogozurile şi pipirigul, până la 95 la sută pe păşunile semănate, indiferent de zonă.

Lucerna: momentul optim de recoltare

Lucerna: momentul optim de recoltare

09 iunie 2009 - 20:00
Când recoltăm lucerna?

În practica agricolă, relaţia cantitate - calitate în producerea de furaje este mai puţin luată în considerare. Aşa se ajunge, de cele mai multe ori, la nerespectarea momentului optim de recoltare a culturilor furajere, cu consecinţele negative binecunoscute.

Din analiza unor rezultate de sinteză prezentate în tabelul 2, în alegerea momentului optim de cosire a lucernei se va ţine seama de următoarele aspecte:

•    concomitent cu înaintarea în vegetaţie a plantelor scade proporţia de frunze/plantă, de la 65-70% în faza de creştere vegetativă - începutul butonizării, la 30-40% la înflorirea deplină - apariţia primelor păstăi;

•    producţia totală de masă verde creşte până la sfârşitul butonizării - începutul înfloririi plantelor, după care se realizează o scădere proporţională până la formarea păstăilor (de la 45 t/ha la faza de început a butonizării, până la 4-7 t/ha la sfârşitul butonizării şi 35 t/ha la apariţia primelor păstăi);

•    conţinutul şi cantitatea de PB creşte până în faza de început al butonizării plantelor, după care se realizează o scădere puternică, pe măsura înaintării în vegetaţie, respectiv o scădere cu peste 50% în faza de apariţie a primelor păstăi.

Luna mai în cultura mare: atacul buruienilor

Luna mai în cultura mare: atacul buruienilor

30 mai 2009 - 20:00
Lucrări de îngrijire a culturii porumbului

Combaterea buruienilor reprezintă una dintre cele mai importante lucrări de îngrijire a a culturilor şi există două posibilităţi:

• Evitând aplicarea erbicidelor, caz în care se execută următoarele lucrări:

- grăparea, folosind o grapă cu colţi, după 4-6 zile de la semănat;

- grăparea, tot cu o grapă cu colţi, dar după ce planta a răsărit, când porumbul şi-a desfăşurat prima frunză;

- lucrarea cu sapa rotativă, când porumbul are 3-5 frunze;

Păşunea şi păşunatul raţional (I)

Păşunea şi păşunatul raţional (I)

27 mai 2009 - 20:00
• Însuşirile fizico-chimice ale solului. În general, în zonele înalte, de deal şi de munte, predomină solurile acide, sărace în microelemente cum sunt Mg, Cu, Zn şi CaO, iar în compoziţia floristică a acestor zone, leguminoasele sunt slab reprezentate sau chiar lipsesc. De aceea, la vaci apar frecvent probleme de reproducţie care, mai departe, conduc la sterilitate.

Prin urmare, acolo unde pH-ul solului e sub 5,2, se recomandă administrarea de amendament calcaros în doză de 5-7 tone/hectar, deasupra arăturii, urmată de discuire. Efectul aşteptat se manifestă pe parcursul a 6-8 ani, de la momentul aplicării.

• Compoziţia covorului vegetal. Pentru o pajişte semănată, indiferent de specia de erbivore ce urmează să o păşuneze, se recomandă ca la semănat leguminoasele perene să participe în proporţie de 30-40 la sută în alcătuirea covorului vegetal, iar dintre acestea, trifoiul alb (Trifolium repens) este cel mai indicat.

Pentru o păşune destinată oilor, folosind un amestec simplu format dintr-o graminee şi dintr-o leguminoasă, spre exemplu păiuşul înalt (Festuca arundinacea), în amestec cu trifoi alb, pe cernoziomuri, se vor realiza producţii de 5-6 tone/hectar S.U., în condiţii normale, şi de până la 14 tone, în condiţii agrotehnice superioare.

Dintre gramineele pe care trebuie să le cuprindă covorul vegetal al păşunilor pentru oi, în ordine descrescătoare de favorabilitate, după Festuca arundinacea, urmează golomăţul (Dactylis glomerata) şi raigrasul peren (Lolium perenne).

Agricultura românească: inundată de promisiuni, uscată de secetă

Agricultura românească: inundată de promisiuni, uscată de secetă

21 mai 2009 - 00:00
În această situaţie, recomandarea logică este ca agricultorii să folosească la capacitate maximă echipamentele de irigaţii, acelea care ne-au mai rămas, după ce marile sisteme au fost devastate în mod iresponsabil, fapte care s-au întors tot împotriva noastră. Ca şi când pagubele de pe urma distrugerii sistemelor de irigaţii nu ar fi fost suficiente, conaţionalii noştri au defrişat şi perdelele de protecţie, fără milă şi fără a se gândi la consecinţele, care iată că n-au întârziat să apară.
Rezultate: [2782]  
Pagini: [279]  «  <  270 271 272 273 274 275 276 277 278 279   >  »   

Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?