De ce România nu mai produce sămânţă de plante furajere?

Stăm dureros de bine la... importuri

În urma unor sondaje efectuate la nivel naţional, în cursul acestui an, a rezultat că aproape toată cantitatea de sămânţă comercializată de firmele specializate provine din import, din ţări de pe toate continentele.

De ce n-are România agricultură performantă?

Puţini se opresc însă asupra cauzelor reale, care fac ca ţara noastră de abia reuşeşte să furnizeze produse agricole pentru un sfert din populaţie. Ei bine, cu siguranţă, unul din motivele principale ale subproducţiei agricole este lipsa unui sistem adecvat de irigaţii. Acest factor este cu atât mai important astăzi, în contextul schimbărilor climatice, survenite în ultimii ani.

Semănăm mult, recoltăm puţin şi prost

Practic, prin această lucrare se transmit două mesaje foarte clare:

1. România are cea mai mare pondere a populaţiei implicată în practicarea agriculturii (fig 1)

Fermierii maghiari vor să ne are terenurile

Iar suprafeţele exploatate nu dau, nici măcar acestea, randamentul scontat, întrucât la noi se practică o agricultură de subzistenţă. Până acum însă nu v-am spus decât lucruri arhicunoscute. Desigur, se ştie şi faptul că demnitarii români nu scapă nici o ocazie de a promite că vor face şi vor drege. Problema este că nu-i mai crede nimeni, nu-i aşa? Nu de teorie ducem noi lipsa, ci de soluţii.

Toamnă foarte grea pentru cultura mare

Seceta prelungită din acest an ne-a adus în situaţia în care, deşi am intrat în luna octombrie, iar plantele cu recoltare târzie au eliberat ogorul, terenurile nu sunt pregătite pentru culturile care se seamănă toamna, deoarece nu s-au putut efectua arăturile.

Neutralizarea dejecţiilor animaliere cu ajutorul vermiculturii (III)

Posesorii de ferme zootehnice - au posibilitatea de a transforma gunoiul de grajd al propriilor ferme în fertilizanţi, astfel aceştia vor economisi banii destinaţi îngrăşămintelor chimice, insecticidelor şi fungicidelor;

Proprietarii fermelor vegetale, de sere, solarii, plantaţii legumicole, viticole, pomicole etc., îşi vor putea produce singuri fertilizanţii solizi sau lichizi, foliari sau radiculari, insecticidele şi fungicidele necesare;

Producătorii din agricultura ecologică vegetală - prin folosirea humusului de râmă în stare solidă, lichidă sau suspensie, vor reduce substanţial costurile de producţie. Humusul de râmă se poate administra chiar în perioada de conversie a terenului respectiv;

Alţi beneficiari ai transformării dejecţiilor în fertilizanţi pot fi întreprinzătorii care doresc să producă substraturi pentru legumicultură, pomicultură, viticultură, floricultură etc., precum şi cei care acţionează în domeniul amenajărilor exterioare.

Avantajele conservării furajelor prin însilozare

Cu toate că toxinele, patogenitatea şi contaminările în complexitatea lor constituie de multă vreme obiectul unor studii amănunţite, în prezent aceste preocupări sunt încurajate, iar un număr tot mai mare de cercetări vin să întărească aspectele siguranţei alimentare. În acelaşi timp, creşte şi interesul privind protecţia mediului înconjurător, deoarece consumatorii încep să pună preţ mai mare pe tehnologiile care generează mai puţină poluare, pentru producerea de alimente pe cale sustenabilă.

Cultura mare la sfârşitul toamnei

Pentru ca diminuarea recoltei să fie cât mai mică, semănatul trebuie să se execute până la sfârşitul lunii octombrie în câmpiile din sudul şi vestul ţării, şi până la jumătatea lunii în zonele colinare.

Densitatea de semănat la culturile târzii trebuie mărită, astfel încât desimea lanului să nu aibă de suferit.

Piaţa agricolă face concurenţă pieţei petroliere

obţinerea etanolului din celuloză. Tehnologii există, au fost făcute cercetări de milioane de euro şi dolari, însă până acum se pare că preţul etanolului din celuloză nu a reuşit să fie competitiv cu cel al etanolului din cereale.

Iată însă că eforturile au dat roade şi o companie din SUA, Verenium, născută de curând prin fuzionarea altor două companii cunoscute în domeniu, Celunol şi Diversa, va finaliza construcţia unei fabrici de producţie a etanolului din celuloză.

Fabrica are o capacitate de 1,4 milioane galoane/an (5,3 milioane litri), este construită în Jennings, Louisiana şi va fi gata înainte de sfârşitul acestui an.

Structuri furajere în sistem "cover crops", semănate toamna

Majoritatea crescătorilor de animale obişnuiesc, de ani de zile, să valorifice terenul numai între cele două anotimpuri, vară-toamnă, astfel că mai mult de jumătate de an (6-8 luni), suprafeţe mari de teren sunt lipsite de vegetaţie. Ori sistemul "cover crops" poate fi aplicat preponderent în fermele de creştere a animalelor, din zona de câmpie şi de deal, asigurând, pe acelaşi teren, producţii cel puţin duble faţă de sistemul clasic.