Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Agronomie

Rezultate: [2223]  
Pagini: [223]  «  <  214 215 216 217 218 219 220 221 222 223   »   
Agricultura românească: inundată de promisiuni, uscată de secetă

Agricultura românească: inundată de promisiuni, uscată de secetă

21 mai 2009 - 00:00
În această situaţie, recomandarea logică este ca agricultorii să folosească la capacitate maximă echipamentele de irigaţii, acelea care ne-au mai rămas, după ce marile sisteme au fost devastate în mod iresponsabil, fapte care s-au întors tot împotriva noastră. Ca şi când pagubele de pe urma distrugerii sistemelor de irigaţii nu ar fi fost suficiente, conaţionalii noştri au defrişat şi perdelele de protecţie, fără milă şi fără a se gândi la consecinţele, care iată că n-au întârziat să apară.
Estimări privind evoluţia condiţiilor agrometeorologice în intervalul mai-iulie 2009

Estimări privind evoluţia condiţiilor agrometeorologice în intervalul mai-iulie 2009

04 mai 2009 - 14:00
Maximele din aer se pot situa în general între 15 şi 25oC în aproape toată ţara, în zilele calde, cele mai ridicate valori depăşind 30oC, îndeosebi în zonele de câmpie sudice şi vestice. Temperaturile minime din aer vor oscila între 5 şi 15oC la nivelul întregii ţări, iar în depresiunile nordice şi centrale, acestea pot scădea până la limita de îngheţ.

Din punct de vedere pluviometric, cantităţile de precipitaţii vor fi per ansamblu normale în majoritatea regiunilor agricole, iar în zonele vestice, centrale şi nordice sunt posibile depăşiri ale mediilor multianuale. Ploile pot avea caracter de aversă, însoţite de descărcări electrice, intensificări temporare ale vântului şi local, căderi de grindină.
Lucrări agricole la culturile de câmp în pragul primăverii

Lucrări agricole la culturile de câmp în pragul primăverii

02 aprilie 2009 - 15:00
PE SCURT

• pregătirea patului germinativ şi semănatul culturilor din epoca I

• verificarea stării de vegetaţie a cerealelor de toamnă şi efectuarea lucrărilor care se impun

Campanie agricolă fără noi restricţii la pesticide

Campanie agricolă fără noi restricţii la pesticide

23 martie 2009 - 16:30
Pachetul legislativ propune interzicerea folosirii substanţelor toxice mutagene, cancerigene şi a celor nocive pentru reproducţie şi pentru sistemul endocrin. Alte texte legislative stabilesc că utilizarea pesticidelor în locuri precum parcurile publice, terenurile de sport şi de recreere, incintele şcolare şi spaţiile de joacă pentru copii şi în vecinătatea unităţilor de îngrijire medicală ar trebui redusă la minimum sau interzisă.
Cultura mare în pragul desprimăvărării

Cultura mare în pragul desprimăvărării

13 februarie 2009 - 19:38
PE SCURT

• Fertilizarea suplimentară a grâului, orzului, orzoaicei şi a rapiţei de toamnă

• Semănatului ovăzului de primăvară

• Semănatul orzoaicei de primăvară

• Semănatul mazării de câmp

• Controlul produselor depozitate

• Eliminarea excesului de apă de pe culturile de toamnă
Lucrările agricole în 2009, mai scumpe cu 10-15 la sută

Lucrările agricole în 2009, mai scumpe cu 10-15 la sută

05 februarie 2009 - 15:19

Pentru a vedea cum stau lucrurile în 2009, la capitolul „costuri la hectar”, vom estima preţul lucrărilor şi inputurilor folosite pentru a cultiva un hectar de porumb, în condiţii medii.

În ceea ce priveşte cultura porumbului, trecem la cheltuieli arătura din toamnă, în jur de 300 de lei hectarul. Dintre lucrările de primăvară, adăugăm discuitul, la un preţ de 220 de lei (pentru două execuţii), respectiv semănatul şi erbicidatul, fiecare ridicându-se la circa 80 de lei, ceea ce ne indică un subtotal de 160 de lei.

Inputurile utilizate se contabilizează, potrivit preţurilor actuale, după cum urmează: sămânţa 440 de lei, erbicidele 385 de lei, îngrăşămintele 680 de lei.

Apoi adăugăm fertilizarea (44 de lei) şi erbicidarea (66 de lei).Urmează prăşitul, la 176 de lei, respectiv erbicidarea în vegetaţie, la 66 de lei lucrarea, plus 40 de lei erbicidul.

Ultima operaţiune, recoltarea, mai uşurează buzunarul fermierului de încă 330 de lei.

Una peste alta, adunând toate costurile ajungem la suma finală de circa 3.000 de lei. Ceea ce înseamnă că, pentru producerea unui hectar de porumb, faţă de anul trecut, fermierii cheltuie mai mult cu aproximativ 10-15 la sută.

Întrebarea este cât de rentabilă rămâne în 2009 cultura porumbului? Cert este că, la preţul de 0,35 lei kilogramul, pentru a ieşi „pe plus”, ori măcar să-şi scoată investiţia, un agricultor trebuie să obţină o recoltă de cel puţin 8.000-9.000 kg de porumb la hectar!!! (9000 x 0,35 â 3150 lei).

Dacă vom avea parte de un an cu vreme capricioasă şi recolte slabe, la aceleaşi preţuri foarte mici de vânzare, fermierii vor lucra, din nou, în pierdere. Oricum, chiar şi la o producţie de 9.000 kg pe hectar, după cum lesne se poate observa, profitul net al agricultorilor este foarte mic.

 

Asolamentul poate fi o soluţie eficientă de… criză

Asolamentul poate fi o soluţie eficientă de… criză

04 februarie 2009 - 21:46
Un potenţial foarte bun şi rezultate departe de ce am putea fi, măcar din punct de vedere al producţiilor agricole şi zootehnice. De ce se întâmplă acest lucru, vom încerca să răspundem, fără pretenţia de a epuiza subiectul...

După 1990, pământurile s-au fărâmiţat, prin dezmembrarea fostelor cooperative. Poate că era doar un gest reparatoriu şi, în fond, fiecare avea dreptul să primească ceea ce îi aparţinea de generaţii.

Pe de altă parte, majoritatea celor care au primit pământurile înapoi, imediat după Revoluţie, erau oameni care treceau bine de 50 de ani. Şi puterile pentru a munci pământul îi cam lăsaseră. Rudele lor erau deja la oraş şi nu se arătau dispuse să revină la ţară. În plus, un alt mare neajuns a fost lipsa unor mijloace tehnice adecvate.

Aşa s-a ajuns, în scurt timp, la practicarea unei agriculturi arhaice, de subzistenţă în cele din urmă, mai ales de către cei cu loturi mici de teren.
Priorităţi pentru cultura mare în luna lui Gerar

Priorităţi pentru cultura mare în luna lui Gerar

02 februarie 2009 - 19:33

Acarienii foarte răspândiţi sunt:

- Acarianul făinii este şi cel mai periculos. Specie polifagă, acarianul atacă cerealele şi legumele uscate. Prin urmare, produsele din loturile afectate nu mai pot fi consumate din cauza mirosului neplăcut, chiar simpla manipulare a produsului producând dermatoze şi conjunctivite.

- Acarianul păros se deosebeşte de acarianul făinii prin aceea că are corpul şi capul acoperite cu peri lungi şi atacă cu precădere orzul, orzoaica, ovăzul, seminţele de plante furajere, legumele şi fructele.

Insectele cele mai periculoase sunt:

- Gărgăriţa grâului se hrăneşte din conţinutul boabelor de grâu, de secară, de orz, de ovăz, de orez şi de porumb, atacând atât larva, cât şi adultul;

- Gărgăriţa orezului este o specie polifagă, care consumă cu precădere făina, pastele făinoase, dar şi seminţele;

- În cazul gândacului negru al făinii, adulţii şi larvele acestuia consumă cerealele şi derivatele lor, iar uneori rod chiar şi lemnul;

- Adulţii şi larvele gândacului surinamian atacă boabele de cereale, floarea soarelui, pastele făinoase, boabele de cafea etc.;

- Moleţul atacă cu precădere făina şi boabele cu multe spărturi;

- Gărgăriţa mazării este cel mai priculos dăunător al boabelor de mazăre, care, odată atacate, nu se mai pot consuma;

- Gărgăriţa fosolei atacă boabele speciilor de fasole, făcându-le necomestibile.

Moliile

- Larvele moliei cerealelor consumă şi depreciază cantităţi mari de făină, grişuri şi alte produse alimentare;

- În cazul moliei grâului, larvele se hrănesc cu boabe de grâu, de secară şi de porumb, cu leguminoase, precum şi cu fructe şi legume uscate.

Rozătoarele

Cele mai păgubitoare dintre acestea sunt şobolanii şi şoarecii. Un şobolan consumă într-un an 12 kg de alimente şi depune 25 mii granule de excremente, cu o greutate aproximativă de unu până la două kilograme, iar un şoarece de casă mănâncă două kilograme de alimente şi elimină circa 17 mii granule de excremente.

Principalele măsuri de combatere a şoarecilor şi a şobolanilor sunt: igiena (înlăturarea resturilor de alimente), etanşarea depozitelor şi amplasarea de momeli otrăvite uscate, umede şi lichide, precum şi gazarea cu tablete de fosfură de aluminiu (Delicia, Gastoxin, Phostoxin), folosind o doză de 1-3 tablete/galerie.

Cultura mare la începutul noului an

Cultura mare la începutul noului an

22 ianuarie 2009 - 17:49
Ordinea priorităţilor pentru cultura mare cuprinde următoarele lucrări:
- încheierea grabnică a reparaţiilor la tractoare şi toate maşinile agricole care ne sunt necesare pentru efectuarea lucrărilor agricole, la pregătirea terenului, fertilizarea culturilor şi semănat. Nu uita! Numai cu tractoare şi utilaje bine reparate, putem efectua lucrări de calitate, cu consum minim de motorină;
Despre cerinţele în energie la rumegătoare

Despre cerinţele în energie la rumegătoare

06 ianuarie 2009 - 17:22
Sistemul UNL-UNC
În acest sistem, UNL reprezintă „unitatea nutritivă lapte”, care are ca etalon echivalentul energetic al unui kg ovăz de referinţă (cu anumite valori de compoziţie chimică) în producţia de lapte, care este de 1457 kcal. Deci 1 UNL = 1457 kcal ENL (energie netă lapte) care se utilizează la următoarele categorii: vaci de lapte, la tauri de reproducţie, viţei şi tineret taurin femel de reproducţie, oi adulte şi tineret ovin femel.
UNC, reprezintă „unitatea nutritivă carne”, care are ca etalon echivalentul energetic al unui kg ovăz de referinţă, în producţia de carne, care este de 1481 kcal. Deci 1 UNC = 1481 kcal ENC (energie netă carne). Această unitate se foloseşte pentru normarea cerinţelor energetice la tineretul taurin, ovin şi caprin supus îngrăşării.
Rezultate: [2223]  
Pagini: [223]  «  <  214 215 216 217 218 219 220 221 222 223   »   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?