Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Agronomie

Rezultate: [2170]  
Pagini: [217]  «  <  208 209 210 211 212 213 214 215 216 217   
Campanie agricolă fără noi restricţii la pesticide

Campanie agricolă fără noi restricţii la pesticide

23 martie 2009 - 16:30
Pachetul legislativ propune interzicerea folosirii substanţelor toxice mutagene, cancerigene şi a celor nocive pentru reproducţie şi pentru sistemul endocrin. Alte texte legislative stabilesc că utilizarea pesticidelor în locuri precum parcurile publice, terenurile de sport şi de recreere, incintele şcolare şi spaţiile de joacă pentru copii şi în vecinătatea unităţilor de îngrijire medicală ar trebui redusă la minimum sau interzisă.
Cultura mare în pragul desprimăvărării

Cultura mare în pragul desprimăvărării

13 februarie 2009 - 19:38
PE SCURT

• Fertilizarea suplimentară a grâului, orzului, orzoaicei şi a rapiţei de toamnă

• Semănatului ovăzului de primăvară

• Semănatul orzoaicei de primăvară

• Semănatul mazării de câmp

• Controlul produselor depozitate

• Eliminarea excesului de apă de pe culturile de toamnă
Lucrările agricole în 2009, mai scumpe cu 10-15 la sută

Lucrările agricole în 2009, mai scumpe cu 10-15 la sută

05 februarie 2009 - 15:19

Pentru a vedea cum stau lucrurile în 2009, la capitolul „costuri la hectar”, vom estima preţul lucrărilor şi inputurilor folosite pentru a cultiva un hectar de porumb, în condiţii medii.

În ceea ce priveşte cultura porumbului, trecem la cheltuieli arătura din toamnă, în jur de 300 de lei hectarul. Dintre lucrările de primăvară, adăugăm discuitul, la un preţ de 220 de lei (pentru două execuţii), respectiv semănatul şi erbicidatul, fiecare ridicându-se la circa 80 de lei, ceea ce ne indică un subtotal de 160 de lei.

Inputurile utilizate se contabilizează, potrivit preţurilor actuale, după cum urmează: sămânţa 440 de lei, erbicidele 385 de lei, îngrăşămintele 680 de lei.

Apoi adăugăm fertilizarea (44 de lei) şi erbicidarea (66 de lei).Urmează prăşitul, la 176 de lei, respectiv erbicidarea în vegetaţie, la 66 de lei lucrarea, plus 40 de lei erbicidul.

Ultima operaţiune, recoltarea, mai uşurează buzunarul fermierului de încă 330 de lei.

Una peste alta, adunând toate costurile ajungem la suma finală de circa 3.000 de lei. Ceea ce înseamnă că, pentru producerea unui hectar de porumb, faţă de anul trecut, fermierii cheltuie mai mult cu aproximativ 10-15 la sută.

Întrebarea este cât de rentabilă rămâne în 2009 cultura porumbului? Cert este că, la preţul de 0,35 lei kilogramul, pentru a ieşi „pe plus”, ori măcar să-şi scoată investiţia, un agricultor trebuie să obţină o recoltă de cel puţin 8.000-9.000 kg de porumb la hectar!!! (9000 x 0,35 â 3150 lei).

Dacă vom avea parte de un an cu vreme capricioasă şi recolte slabe, la aceleaşi preţuri foarte mici de vânzare, fermierii vor lucra, din nou, în pierdere. Oricum, chiar şi la o producţie de 9.000 kg pe hectar, după cum lesne se poate observa, profitul net al agricultorilor este foarte mic.

 

Asolamentul poate fi o soluţie eficientă de… criză

Asolamentul poate fi o soluţie eficientă de… criză

04 februarie 2009 - 21:46
Un potenţial foarte bun şi rezultate departe de ce am putea fi, măcar din punct de vedere al producţiilor agricole şi zootehnice. De ce se întâmplă acest lucru, vom încerca să răspundem, fără pretenţia de a epuiza subiectul...

După 1990, pământurile s-au fărâmiţat, prin dezmembrarea fostelor cooperative. Poate că era doar un gest reparatoriu şi, în fond, fiecare avea dreptul să primească ceea ce îi aparţinea de generaţii.

Pe de altă parte, majoritatea celor care au primit pământurile înapoi, imediat după Revoluţie, erau oameni care treceau bine de 50 de ani. Şi puterile pentru a munci pământul îi cam lăsaseră. Rudele lor erau deja la oraş şi nu se arătau dispuse să revină la ţară. În plus, un alt mare neajuns a fost lipsa unor mijloace tehnice adecvate.

Aşa s-a ajuns, în scurt timp, la practicarea unei agriculturi arhaice, de subzistenţă în cele din urmă, mai ales de către cei cu loturi mici de teren.
Priorităţi pentru cultura mare în luna lui Gerar

Priorităţi pentru cultura mare în luna lui Gerar

02 februarie 2009 - 19:33

Acarienii foarte răspândiţi sunt:

- Acarianul făinii este şi cel mai periculos. Specie polifagă, acarianul atacă cerealele şi legumele uscate. Prin urmare, produsele din loturile afectate nu mai pot fi consumate din cauza mirosului neplăcut, chiar simpla manipulare a produsului producând dermatoze şi conjunctivite.

- Acarianul păros se deosebeşte de acarianul făinii prin aceea că are corpul şi capul acoperite cu peri lungi şi atacă cu precădere orzul, orzoaica, ovăzul, seminţele de plante furajere, legumele şi fructele.

Insectele cele mai periculoase sunt:

- Gărgăriţa grâului se hrăneşte din conţinutul boabelor de grâu, de secară, de orz, de ovăz, de orez şi de porumb, atacând atât larva, cât şi adultul;

- Gărgăriţa orezului este o specie polifagă, care consumă cu precădere făina, pastele făinoase, dar şi seminţele;

- În cazul gândacului negru al făinii, adulţii şi larvele acestuia consumă cerealele şi derivatele lor, iar uneori rod chiar şi lemnul;

- Adulţii şi larvele gândacului surinamian atacă boabele de cereale, floarea soarelui, pastele făinoase, boabele de cafea etc.;

- Moleţul atacă cu precădere făina şi boabele cu multe spărturi;

- Gărgăriţa mazării este cel mai priculos dăunător al boabelor de mazăre, care, odată atacate, nu se mai pot consuma;

- Gărgăriţa fosolei atacă boabele speciilor de fasole, făcându-le necomestibile.

Moliile

- Larvele moliei cerealelor consumă şi depreciază cantităţi mari de făină, grişuri şi alte produse alimentare;

- În cazul moliei grâului, larvele se hrănesc cu boabe de grâu, de secară şi de porumb, cu leguminoase, precum şi cu fructe şi legume uscate.

Rozătoarele

Cele mai păgubitoare dintre acestea sunt şobolanii şi şoarecii. Un şobolan consumă într-un an 12 kg de alimente şi depune 25 mii granule de excremente, cu o greutate aproximativă de unu până la două kilograme, iar un şoarece de casă mănâncă două kilograme de alimente şi elimină circa 17 mii granule de excremente.

Principalele măsuri de combatere a şoarecilor şi a şobolanilor sunt: igiena (înlăturarea resturilor de alimente), etanşarea depozitelor şi amplasarea de momeli otrăvite uscate, umede şi lichide, precum şi gazarea cu tablete de fosfură de aluminiu (Delicia, Gastoxin, Phostoxin), folosind o doză de 1-3 tablete/galerie.

Cultura mare la începutul noului an

Cultura mare la începutul noului an

22 ianuarie 2009 - 17:49
Ordinea priorităţilor pentru cultura mare cuprinde următoarele lucrări:
- încheierea grabnică a reparaţiilor la tractoare şi toate maşinile agricole care ne sunt necesare pentru efectuarea lucrărilor agricole, la pregătirea terenului, fertilizarea culturilor şi semănat. Nu uita! Numai cu tractoare şi utilaje bine reparate, putem efectua lucrări de calitate, cu consum minim de motorină;
Despre cerinţele în energie la rumegătoare

Despre cerinţele în energie la rumegătoare

06 ianuarie 2009 - 17:22
Sistemul UNL-UNC
În acest sistem, UNL reprezintă „unitatea nutritivă lapte”, care are ca etalon echivalentul energetic al unui kg ovăz de referinţă (cu anumite valori de compoziţie chimică) în producţia de lapte, care este de 1457 kcal. Deci 1 UNL = 1457 kcal ENL (energie netă lapte) care se utilizează la următoarele categorii: vaci de lapte, la tauri de reproducţie, viţei şi tineret taurin femel de reproducţie, oi adulte şi tineret ovin femel.
UNC, reprezintă „unitatea nutritivă carne”, care are ca etalon echivalentul energetic al unui kg ovăz de referinţă, în producţia de carne, care este de 1481 kcal. Deci 1 UNC = 1481 kcal ENC (energie netă carne). Această unitate se foloseşte pentru normarea cerinţelor energetice la tineretul taurin, ovin şi caprin supus îngrăşării.
Calendarul lucrărilor agricole pentru culturile de câmp în luna lui Brumar

Calendarul lucrărilor agricole pentru culturile de câmp în luna lui Brumar

19 noiembrie 2008 - 23:00
Continuăm semănatul grâului ?

Cei care, din motive multiple, nu au reuşit - deşi vremea a fost favorabilă - să-şi semene cu grâu întreaga suprafaţă propusă, nu trebuie încă să renunţe. Deşi fiecare zi de întârziere înseamnă diminuarea recoltei de anul viitor, semănatul trebuie continuat şi în zilele următoare.

Ce trebuie să ştie cei care se găsesc în această situaţie

- se vor folosi, de preferinţă, soiuri create în ţara noastră, care sunt mai adaptate şi deci mai rezistente la condiţiile de vegetaţie mai puţin favorabile care vor urma;
- densitatea la semănat trebuie mărită la 600-700 boabe germinabile la mp;
- dacă semănatul se realizează în teren proaspăt arat, deci prea afânat, tăvălugirea după semănat grăbeşte răsăritul plantelor.
O soluţie de criză:

O soluţie de criză: "criza de necesitate"

18 noiembrie 2008 - 01:00
Analizând moda ultimelor "crize", constatăm că, în mare parte, ele au fost provocate de anumiţi factori (se poate "citi" şi anumite interese), care se traduc în economia noastră agricolă drept "mecanisme de reglare a preţurilor". Adică nu e câştigul pentru cine munceşte, ci pentru cine le potriveşte! Nu ştiu dacă are neapărat o răspândire mai largă acest raţionament, în ţara noastră însă, cei ce-l aplică au de câştigat, cu siguranţă, de pe urma "falselor crize".
Calendarul Lucrărilor Agricole În lunile pline de belşug de la sfârşitul verii şi începutul toamnei

Calendarul Lucrărilor Agricole În lunile pline de belşug de la sfârşitul verii şi începutul toamnei

22 octombrie 2004 - 17:22
Grijile pentru recolta anului viitor încep deja din această perioadă

  • Recoltarea fasolei
  • Recoltarea lintei
  • Recoltarea inului pentru ulei
  • Recoltarea florii soarelui
  • Recoltarea soiei
  • Efectuarea arăturilor şi aplicarea îngrăşămintelor pentru culturile de toamnă
  • Pregătirea terenului şi semănatul rapiţei pentru ulei
  • Condiţionarea seminţelor

Recoltarea fasolei

Este o lucrare dificilă, deoarece păstăile ajung la maturitate eşalonat, începând cu cele din partea inferioară a tulpinii şi mergând spre cele din partea superioară. Perioada este mult prelungită când vremea este ploioasă şi mai răcoroasă, dar se scurtează în caz de secetă şi vreme caldă.
Recoltarea începe când 2/3 din păstăi s-au îngălbenit şi cele de la bază s-au uscat. Pe suprafeţe mai mici lucrarea se execută prin smulgerea cu mâna sau prin retezarea plantelor cu secera ori coasa. Pe suprafeţe mai mari plantele se taie cu maşina de dislocat fasole (MDF - 1,5), cu lăţimea de lucru de 1,5 m, la adâncimea de 3-4 cm. După 2-3 zile plantele tăiate sunt adunate în poloage, după care urmează treieratul cu combina, direct din polog, după montarea dispozitivului ridicător-adunător.
Rezultate: [2170]  
Pagini: [217]  «  <  208 209 210 211 212 213 214 215 216 217   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?