Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Agronomie

Rezultate: [2134]  
Pagini: [214]  «  <  205 206 207 208 209 210 211 212 213 214   >  »   
Fertilizarea cu îngrăşăminte organice pe păşuni şi pe fâneţe

Fertilizarea cu îngrăşăminte organice pe păşuni şi pe fâneţe

05 ianuarie 2010 - 16:00

Datorită rolului lor ameliorativ complex exercitat asupra însuşirilor fizice, chimice şi trofice ale solurilor, utilizarea îngrăşamintelor organice naturale determină importante sporuri de producţie. Se apreciază că prin fertilizarea cu gunoi de grajd, al cărui efect pozitiv se eşalonează în principal pe o perioadă de trei-patru ani, sporurile de producţie realizate sunt în medie pe patru ani de 70%.

În plus, în cazul pajiştilor permanente, în urma aplicării fertilizanţilor organici proveniţi de la animale, se îmbunătăţeşte radical compoziţia botanică a covorului vegetal, înmulţindu-se speciile de ierburi cu o valoare nutritivă ridicată, în detrimentul celor slab comestibile şi mai puţin valoroase.

Sparceta, o plantă furajeră pe nedrept uitată

Sparceta, o plantă furajeră pe nedrept uitată

18 decembrie 2009 - 11:00

- poate fi cultivată pe terenuri calcaroase cu stratul arabil subţire, în special pe pante erodate, unde culturile de lucernă sau de trifoi nu reuşesc;
- poate fi cultivată în zone foarte secetoase, fără irigare, în cultură pură sau în amestec cu Obsiga sau cu pirul crestat;
- previne eroziunea pe terenurile aflate în pantă;

Culturile de câmp la sfârşitul toamnei

Culturile de câmp la sfârşitul toamnei

09 decembrie 2009 - 13:00

Semănăturile târzii la grâu

Acolo unde nu a fost posibilă încadrarea în timp a însămânţării culturilor de grâu, din cauza secetei din lunile anterioare, care a îngreunat mult efectuarea lucrărilor de pregătire a solului pentru culturile de toamnă, în prezent, suprafaţa semănată este cu mult mai mică faţă de cea necesară.

De ce România nu mai produce sămânţă de plante furajere?

De ce România nu mai produce sămânţă de plante furajere?

08 decembrie 2009 - 12:00

Stăm dureros de bine la... importuri

În urma unor sondaje efectuate la nivel naţional, în cursul acestui an, a rezultat că aproape toată cantitatea de sămânţă comercializată de firmele specializate provine din import, din ţări de pe toate continentele.

De ce n-are România agricultură performantă?

De ce n-are România agricultură performantă?

24 noiembrie 2009 - 12:00
Puţini se opresc însă asupra cauzelor reale, care fac ca ţara noastră de abia reuşeşte să furnizeze produse agricole pentru un sfert din populaţie. Ei bine, cu siguranţă, unul din motivele principale ale subproducţiei agricole este lipsa unui sistem adecvat de irigaţii. Acest factor este cu atât mai important astăzi, în contextul schimbărilor climatice, survenite în ultimii ani.
Semănăm mult, recoltăm puţin şi prost

Semănăm mult, recoltăm puţin şi prost

24 noiembrie 2009 - 11:00
Practic, prin această lucrare se transmit două mesaje foarte clare:

1. România are cea mai mare pondere a populaţiei implicată în practicarea agriculturii (fig 1)
Fermierii maghiari vor să ne are terenurile

Fermierii maghiari vor să ne are terenurile

17 noiembrie 2009 - 19:00
Iar suprafeţele exploatate nu dau, nici măcar acestea, randamentul scontat, întrucât la noi se practică o agricultură de subzistenţă. Până acum însă nu v-am spus decât lucruri arhicunoscute. Desigur, se ştie şi faptul că demnitarii români nu scapă nici o ocazie de a promite că vor face şi vor drege. Problema este că nu-i mai crede nimeni, nu-i aşa? Nu de teorie ducem noi lipsa, ci de soluţii.
Toamnă foarte grea pentru cultura mare

Toamnă foarte grea pentru cultura mare

11 noiembrie 2009 - 23:00
Seceta prelungită din acest an ne-a adus în situaţia în care, deşi am intrat în luna octombrie, iar plantele cu recoltare târzie au eliberat ogorul, terenurile nu sunt pregătite pentru culturile care se seamănă toamna, deoarece nu s-au putut efectua arăturile.
Neutralizarea dejecţiilor animaliere cu ajutorul vermiculturii (III)

Neutralizarea dejecţiilor animaliere cu ajutorul vermiculturii (III)

07 octombrie 2009 - 00:00
Posesorii de ferme zootehnice - au posibilitatea de a transforma gunoiul de grajd al propriilor ferme în fertilizanţi, astfel aceştia vor economisi banii destinaţi îngrăşămintelor chimice, insecticidelor şi fungicidelor;

Proprietarii fermelor vegetale, de sere, solarii, plantaţii legumicole, viticole, pomicole etc., îşi vor putea produce singuri fertilizanţii solizi sau lichizi, foliari sau radiculari, insecticidele şi fungicidele necesare;

Producătorii din agricultura ecologică vegetală - prin folosirea humusului de râmă în stare solidă, lichidă sau suspensie, vor reduce substanţial costurile de producţie. Humusul de râmă se poate administra chiar în perioada de conversie a terenului respectiv;

Alţi beneficiari ai transformării dejecţiilor în fertilizanţi pot fi întreprinzătorii care doresc să producă substraturi pentru legumicultură, pomicultură, viticultură, floricultură etc., precum şi cei care acţionează în domeniul amenajărilor exterioare.
Avantajele conservării furajelor prin însilozare

Avantajele conservării furajelor prin însilozare

01 octombrie 2009 - 20:00
Cu toate că toxinele, patogenitatea şi contaminările în complexitatea lor constituie de multă vreme obiectul unor studii amănunţite, în prezent aceste preocupări sunt încurajate, iar un număr tot mai mare de cercetări vin să întărească aspectele siguranţei alimentare. În acelaşi timp, creşte şi interesul privind protecţia mediului înconjurător, deoarece consumatorii încep să pună preţ mai mare pe tehnologiile care generează mai puţină poluare, pentru producerea de alimente pe cale sustenabilă.
Rezultate: [2134]  
Pagini: [214]  «  <  205 206 207 208 209 210 211 212 213 214   >  »   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?