Agricultura, ca necesitate şi artă

Motto: „Nu este destul că poţi să vezi. Nu ajunge că ştii să citeşti. Mai trebuie să şi înţelegi!”

Agricultura se face după vreme şi după parcelă, astfel încât să asiguri plantei cultivate condiţii specifice de creştere şi dezvoltare.

Grâul mai are o şansă (dacă ninge...). Rapiţa e compromisă!

Exact în urmă cu un an de zile, fermierii profilaţi pe rapiţă şi grâu se plângeau de faptul că seceta din 2010 le-a dat mari bătăi de cap, de la pagube semnificative până la compromiterea unor mari suprafeţe semănate cu aceste culturi. Care este situaţia, în prezent, la aceleaşi culturi? Încercăm o abordare comparativă, stând de vorbă, pe cât posibil, cu o parte din interlocutorii de anul trecut.

”Blestemul pământului”, ca afacere de succes

Elena Năstase lucrează din 2005 în producţia vegetală. În agricultură, are peste 16 ani. S-a ocupat de peste un deceniu de distribuţia de seminţe şi pesticide.

Când am ajuns în fermă, Elena Năstase abia se întorsese de la o solă cu orzoaică. Verificase stadiul de vegetaţie. Părea mulţumită. Plantele răsăriseră bine şi par a se dezvolta favorabil. Intrăm în sediul de fermă, amenajat într-o fostă secţie pentru mecanizarea agriculturii.

Cel mai secetos noiembrie din ultimii 30 de ani!

Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), spune că, în perioada iulie-noiembrie 2011, fermierii s-au confruntat cu cea mai virulentă secetă din ultimii 20 de ani încoace. „Pe perioada iulie şi până în prezent şi, după cum se vede, şi în continuare, avem de-a face cu o secetă fără precedent.

Pur şi simplu nu ne-am mai confruntat cu o astfel de lipsă de precipitaţii, repet, în această perioadă a anului. Vă daţi seama, acest lucru are efecte dintre cele mai negative pentru toţi producătorii agricoli din România”, susţine Viorel Matei.

TIMIŞ-81, un nou soi românesc de raigras peren

La plantele furajere, realizarea de noi genotipuri peformante, se bazează pe următoarele direcţii şi tendinţe în ameliorarea acestor specii:

• tendinţa de “ecologizare” a noilor specii, prin crearea unor genotipuri specifice zonelor naturale de cultură;

• îmbunătăţirea noilor cultivare, prin creşterea parametrilor calitativi, în strânsă corelaţie cu cerinţele nutritive ale animalelor;

• folosirea unor metode biotehnologice, neconvenţionale, în direcţia eficientizării lucrărilor de ameliorare şi scurtarea perioadei de creare - verificare - omologare - valorificare a noilor soiuri.

Limagrain: noutăţi pentru campania agricolă 2012

Dezvoltarea nu s-a oprit aici! Dintr-un model european, Limagrain s-a transformat în ultimii 15 ani într-o mare companie multinaţională producătoare de seminţe, cu o prezenţă pe toate pieţele mondiale în care agricultura are o importanţă majoră.

O companie lider în diferite domenii: cel mai mare producător de seminţe european şi al 4-lea mondial, lider european în producerea de făină specială, al 2-lea producător industrial în panificaţia franceză.

Avem sau nu nevoie de OMG?

Toate aceste date au fost publicate în urma unui studiu elaborat de Universitatea Reading din Marea Britanie şi prezentate de către Asociaţia Profesională AgroBiotechRom (ABR), în cadrul conferinţei „Plantele transgenice pe înţelesul tuturor”, desfăşurată recent la Predeal.

Fermierii portughezi pariază pe porumbul BT

Potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul portughez al agriculturii, în 2011 peste 7.800 de hectare au fost cultivate cu soiul MON 810, ceea ce reprezintă o creştere de 59 la sută faţă de anul trecut şi circa 6 procente din totalul suprafeţelor însămânţate cu porumb în această ţară. Impresionanta ascensiune se datorează în primul rând legislaţiei adaptate la nevoile fermierilor şi specificul regional.

Iarna se apropie, grijile sporesc în cultura mare

Un răspuns corect nu trebuie să facă abstracţie de faptul că pentru fiecare zi de întârziere a semănatului în luna noiembrie, din recolta anului viitor se pierd circa 100 kg/ha. Deci, cel care ajunge să însămânţeze în 15 noiembrie, va obţine în anul care vine cu circa 1500 kg/ha mai puţin.

De-acum, ne „mutăm” în depozite!

Valentin Kovacs, fermier din judeţul Timiş, susţine că pentru a beneficia de o păstrare corespunzătoare a cerealelor în depozite verticale, trebuie îndeplinite obligatoriu câteva condiţii. În primul rând, cerealele trebuie în prealabil selectate. „Este obligatoriu ca prima dată să selectăm cerealele, fie că e vorba de porumb ori de floarea-soarelui, în aşa fel încât să nu avem corpuri străine, spărturi şi alte impurităţi”, afirmă Valentin Kovacs.