Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

„Ziua Porumbului” la Orezu - o Mecca a fermierilor

Publicat: 08 octombrie 2017 - 23:48
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pe 14 septembrie a.c., în localitatea Orezu, din judeţul Ialomiţa, în ferma Elsit, a preşedintelui Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa, Nicolae Sitaru, peste o mie de invitaţi au participat la a opta ediţie a „Zilei Porumbului”.

 

În fapt, „Ziua Porumbului” este ca un pelerinaj pe care fiecare fermier trebuie să-l facă măcar o dată în viaţa sa de lucrător al gliei. Mai ales că „pelerinajul” de la Orezu are întotdeauna binecuvântarea întâistătătorului din B-dul Carol I.

„Ziua Porumbului” la OrezuClick pe poza pentru galerie!

„Ziua Porumbului” e un catalizator al lumii agricole
În fiecare din cei opt ani ai evenimentului, lumea agriculturii poate fi observată la Orezu, concomitent, din mai multe perspective. De la nivelul seminţei, până la perspectiva televizată. Însă cea televizată este de fiecare dată ruptă din context. Marile întrebări devin mici scamatorii de atras rating cu orice preţ. Perspectiva aceasta, filmată, aproape că sugrumă evenimentul. Mă uitam la fermierii „uriaşi” - fiecare în parte sunt deja legende vii ale câmpurilor -, cum priveau cu oarecare jenă acest spectacol. Atât Lucian Buzdugan, Gheorghe Dume, Gheorghe Niţu, Viorel Nica, Gheorghe Albu, Traian Ghinoiu, Gigi Arpăşanu, Vasile Iliuţă, cât şi mai tinerii Alexandru Baciu, Nicolae Sitaru (onor gazda evenimentului), Arnaud Perrein sau Emil Dumitru. De fapt, eroii câmpurilor cu porumb au fost trecuţi la „Şi altele”. Iar porumbul devenise doar un palid laitmotiv al sărbătorii zilei.
Totuşi, parcă niciodată efervescenţa echipelor de filmare nu a fost aşa abracadabrantă. Păreau o ceată de vânători însoţiţi de hăituitori profesionişti. Iar Ministrul Agriculturii Petre Daea, izolat multă vreme de fermierii pe care îi căuta din priviri, a ţinut piept cu bărbăţie atât întrebărilor (uneori idioate), cât şi nevoii de „show” pentru canalele de ştiri.
Dincolo de această perspectivă, am putut asista la întâlnirile fermierilor, atât între ei, cât şi dintre ei şi firmele participante. Iar această dimensiune a fost în fapt esenţa „Zilei Porumbului”.

Zilele de câmp - adevărate academii agricole la firul ierbii
Apropierea din ce în ce mai mare dintre aceşti actori ai agriculturii a adus şi rezultate din ce în ce mai bune. Atât genetica, inputurile, utilajele, dar şi agricultura de precizie, alături de capitalul venit în sfârşit în întâmpinarea afacerilor agricole au întregit un tablou din care doar soarele părea detaşat. Ca o instanţă hotărâtoare!
Platforma de la Orezu s-a bucurat în acest an de cele mai bune rezultate de până acum. Media producţiilor din platformă a fost aproape de 13 t/ha, ceea ce dovedeşte un potenţial crescător chiar şi în condiţiile în care, e adevărat, în Ialomiţa (şi nu numai) a fost un an propice culturilor de primăvară. Precipitaţiile din perioada februarie - septembrie au totalizat 442 l/mp, cu un vârf în luna iulie, când au căzut 140 l/mp.

O fotografie „în sepia” a experienţelor din acest an din platforma de la Orezu
Am privit câmpul şi din perspectiva alegerii hibrizilor. Mai ales că au fost voci care au spus că Monsanto a mizat prea mult pe grupe FAO mari. Ceea ce într-un an cu mai puţine ploi ar fi fost, clar, un dezavantaj! Cum frecvenţa anilor cu precipitaţii sub limită, în Ialomiţa, au ajuns la 7 din 10, trebuie spus că Monsanto a riscat, dar a învins! Aşa că meritul lor nu trebuie minimalizat. Mai ales că atât ei, cât şi principalul lor concurent (Pioneer) au avut câte trei hibrizi din grupe FAO peste 400 şi trei hibrizi din grupe FAO peste 300. Iar la FAO 350, DKC 4541 (13,894 t/ha) a trecut peste P9537 (13,614 t/ha) iar dincolo, la vârful FAO 480 situaţia a fost aceeaşi. Adică, cum s-ar spune, victorie pe toate liniile frontului. Oricum, strategiile aparţin fiecărei echipe în parte, ca şi meritele şi/sau regretele.
Remarcăm însă că din 71 de hibrizi recoltaţi, opt au trecut de 14 t/ha. Din aceşti opt hibrizi remarcaţi, trei aparţin Dekalb Monsanto şi câte unul Pioneer, Caussades, Maisadour, Limagrain şi Donau Saat. Iar dacă ar fi să-l numim pe remarcatul hibrid de porumb al ministrului Agriculturii, Petre Daea, acesta este Sum 402 de la Saaten Union, un porumb simplu sticlos, cu o intensă culoare de portocaliu spre roşu, numai bun de făcut mămăligă. Iar producţia era la 10 t/ha, ceea ce pentru un sticlos este foarte bine.

APPR ne-a întâmpinat cu prăjituri din mălai
Asociaţia Producătorilor de Porumb din România, reprezentată de Arnaud Perrein, ca preşedinte, şi Alina Creţu, ca director executiv, l-au avut ca principal lobbyist în faţa ministrului Petre Daea pe Lucian Buzdugan. Acesta chiar a luat tava cu prăjiturile din mălai şi l-a servit pe Petre Daea după ce s-au îmbrăţişat. Tot la standul APPR, ministrul Agriculturii l-a îmbrăţişat şi pe fermierul Gheorghe Dume din Olteniţa, cunoscut şi ca arendaşul lui Băsescu. Tot aici, ca un agent de marketing sufletesc pentru această asociaţie, care a dezvoltat prima reţea particulară de testare a geneticii pentru fermierii săi - RITAC, era şi preşedintele federaţiei ProAgro, Emil Dumitru.
De altfel, gazda evenimentului, Nicolae Sitaru, este şi vicepreşedinte APPR şi iniţiator, alături de amicul său Arnaud Perrein, al acestei asociaţii de tip academie de câmp.
Prăjiturile din mălai, pentru care depun mărturie, au fost excelente. Ele au fost create la propriu în laboratoarele Moesis by Angelo Group din localitatea Greci, judeţul Tulcea. O firmă administrată de Paula Vals, pe care am vizitat-o în timpul AgriPress Trip-ului APAR.
La capitolul „cele bune să se adune”, l-am remarcat şi pe Marcello Lambrughi, administratorul CICh Năvodari, care în ziua evenimentului sărbătorea o frumoasă vârstă.
Ziua Porumbului de la Orezu este, probabil, cel mai mediatizat şi vizitat eveniment de câmp, exceptând expoziţiile organizate de Corina Mareş (AgriPlanta şi Agraria), reprezentant al DLG Grup în România, care aici la Orezu, nu a scăpat ocazia de a se întâlni cu principalii actori din lumea agribusiness-ului românesc.


FIŞA TEHNICĂ A PLATFORMEI
În loturile demonstrative, planta premergătoare a fost grâul. Densitatea la semănat a fost 70.000 boabe/ha. Fişa tehnică a platformei arată o tehnologie tradiţională cu dezmiriştit imediat după recoltat, arat la 30 cm, în luna octombrie, şi un discuit în noiembrie. Pe 24 martie s-a fertilizat cu 300 kg azotat de amoniu/ha. Pregătirea patului germinativ s-a făcut în aprilie cu un combinator. La semănat s-a fertilizat cu 95 kg de îngrăşământ complex 18-46-0 (între 3 şi 7 aprilie). Imediat, pe 8 aprilie, s-a fertilizat cu 135 kg nitrocalcar şi cu aceeaşi cantitate de complexe, triplu 12. Erbicidarea s-a realizat în preemergenţă cu Adengo (de la Bayer), 0,35 l/ha, tot pe 8 aprilie. Pe 26 mai s-a erbicidat cu Laudis (un erbicid postemergent de la Bayer) - 2 l/ha. Deşi porumbul este declarat plantă prăşitoare, la Orezu nu s-a prăşit mecanic şi nici nu a fost nevoie de tratamente cu insecticide şi fungicide. Hotărârea fermierului s-a dovedit corectă, astfel că procentul de profit s-a „copt” frumos ca şi lanul de porumb.


CAMPIONII PRODUCTIVITĂŢII LA OREZU
Primele două locuri la producţia STAS au fost adjudecate de Monsanto (DKC 5830 - singurul cu peste 15 t/ha - şi DKC 5068) iar bronzul a revenit francezilor de la Caussade (Gasti CS - 14,958 t/ha). Monsanto a dat lovitura şi anul acesta, situându-se în top 10 cu nu mai puţin de cinci hibrizi. Toţi cei şase hibrizi din platformă au sărit de 13 t/ha. Ceea ce este zdrobitor, să recunoaştem! Trebuie spus că Pioneer a avut cinci hibrizi care au sărit pragul de 13 t/ha, iar cel de-al şaselea a fost la doar 25 kg de linia de 13 tone (P0023). Iar P0412 a realizat 14,691 t/ha. De altfel, din cei 71 de hibrizi recoltaţi, doar cinci s-au situat sub baremul de 10 t/ha. Pe ultima poziţie a fost un hibrid Summit Agro, ZP 280 cu doar 8,473 t/ha. Maisadour a avut toţi cei 6 hibrizi la peste 12 t/ha, iar la Syngenta toţi hibrizii au depăşit 11 t/ha. Ceea ce arată, ca şi în cazul Pioneer, o anume stabilitate a producţiilor repartizate per ansamblul ofertei comerciale.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 17 (200) (1-15 octombrie)

Vizualizat: 1025 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Deşi are numai 24 de ani, Cătălin Alb a acumulat destulă experienţă la ferma pe care o administrează împreună cu tatăl său, în localitatea Şeitin din judeţul Arad. Lucrează 90 de hectare, marea majoritate luate în arendă, şi creşte 40 de vaci pentru lapte. La vârsta de 11 ani a urcat pentru prima oară într-un tractor, dar marea sa pasiune este zootehnia.

Redactor: Liviu Gordea
Imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sub media europeană la consumul cărnii de porc Intermediarii fac legea şi peste Prut
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?