Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

„Ziua porumbului”, în Câmpia Bărăganului

Publicat: 11 octombrie 2011 - 14:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

După ce a fost lansată anul trecut, în satul ialomiţean Raşi, a doua ediţie a "Zilei Porumbului" s-a desfăşurat, la mijlocul lunii trecute, în localitatea Orezu din comuna Ciochina, tot în Ialomiţa

Click pe poza pentru galerie!

La Orezu a venit lume, câtă frunză şi iarbă, reprezentanţi ai companiilor producătoare de sămânţă, şi nu numai, fermieri din judeţele învecinate şi atât de mulţi oameni politici, încât ai fi putut jura că a fost o zi de campanie electorală.

 

Peste 8 tone/ha la porumb, o normalitate


„Cred că producţiile de peste 8 tone/ha trebuie să devină o normalitate pentru fermierii români
Nicolae SITARU, preşedinte LAPAR

Gazda evenimentului, Nicolae Sitaru, preşedinte al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, a anunţat în deschidere că a ales un teren mai puţin favorabil agriculturii, unde s-a aplicat o tehnologie comună, tocmai pentru a demonstra că şi în astfel de condiţii se pot obţine producţii peste media naţională.

"Porumbul pe care îl veţi vedea aici nu arată la fel de bine ca cel pe care îl aveţi în ferme. Am ales intenţionat acest teren. Vreau să combat astfel o mentalitate conform căreia producţia de 4-5 tone/ha pentru porumb este mulţumitoare. Nu este aşa. Trebuie să facem producţii mult mai mari pentru a fi competitivi.

Cred că producţiile de peste 8 tone/ha trebuie să devină o normalitate pentru fermierii români”, a conchis acesta, trăgând totodată un semnal de alarmă referitor la scăderea suprafeţei cultivate cu grâu în favoarea porumbului.

„Este adevărat că la porumb suntem ţara cu cea mai mare suprafaţă cultivată, în Europa, dar nu aş vrea să cultivăm mai mult porumb şi rapiţă în detrimentul grâului, chiar dacă profitabilitatea la aceste două culturi este mai mare. Pentru revigorarea producţiei de grâu cred că producătorii de făină şi panificaţie trebuie să se gândească mai bine când fac preţul pentru grâu", a precizat Sitaru.

Ministrul agriculturii s-a arătat îngrijorat de scăderea suprafeţei cultivate cu porumb sub 3 milioane de hectare, dar speră că în timp aceasta să revină acolo unde era cândva. O motivaţie pentru acest lucru o reprezintă interesul crescând pentru porumbul destinat nu numai pentru hrană animală sau umană, ci şi pentru producţia de combustibil sau de curent electric.

Aşa cum era de aşteptat, discursul ministrului a făcut referire la relevanţa culturilor modificate genetic. Cred că de această dată "bătălia" este câştigată, cel puţin în ceea ce priveşte fermierii, care au înţeles că o plantă modificată genetic înseamnă o cultură mai rentabilă financiar, mai curată din punct de vedere al protecţie mediului şi mai rezistentă la boli şi dăunători.

Astfel că, de acum se bate deja la o uşă deja deschisă, în pragul căreia nu mai este nevoie să apreciem veleităţile de cavaler alb ale ministrului.

 

Putem produce anual 20 mil. tone porumb şi 12 mil. tone grâu

Ministrul a mai spus că România trebuie să devină o mare exportatoare de cereale şi de produse agricole, sugerându-le agricultorilor să îşi valorifice producţia la extern pentru a nu rămâne blocată în ţară. "În lume există un club al exportatorilor de cereale, cu exclusivitate în cazul grâului, de pildă, format de o sută de ani. România trebuie să fie între ele, iar la această dată are o disponibilitate de peste 4 milioane de tone de grâu.

Producţia trebuie să circule, să nu stea numai în ţară. Valorificarea externă este foarte importantă. Iar fermierul nu trebuie să vândă cu mai puţin doar pentru că are cineva distorsiuni în procesul economic. Păstrarea capacităţii de producţie a fermierului român este ţelul numărul unu.

Dacă v-am slăbit capacitatea, este clar că nu veţi face faţă şi ne vom duce pe conceptul să producem cât mâncăm, un concept dintre cele mai păguboase pentru România", a susţinut Valeriu Tabără.

De asemenea, acesta a spus că România poate produce 20 de milioane de tone de porumb şi 10-12 milioane de tone de grâu. "Cred că România va fi una dintre marile producătoare de cereale din lume şi, înainte de toate, pentru cei care speculează mereu, spun că România este furnizoare de securitate alimentară şi nu are nevoie, dacă ne comportăm normal, să ne-o dea alţii", a completat ministrul.

 

Canalul Siret-Bărăgan e mai important decât o autostradă

Una din problemele majore ale culturii de porumb o constituie resursa de apă. Din acest punct de vedere, Valeriu Tabără şi-a exprimat speranţa ca investiţia în construcţia canalului Siret-Bărăgan să fie lansată, iar agricultorii să aibă apă la un preţ rentabil.

"Realizarea canalului Siret-Bărăgan, de 190 km, este una dintre şansele nu numai de a aduce apă, ci şi de a o aduce rentabilă. Sigur că au fost multe neglijenţe de-a lungul timpului, sistemul nefuncţionând de vreo 20 de ani nejustificat, însă sunt probleme mari cu aceste costuri. Finalizarea acestui canal este mai importantă decât autostrada.

Eu sper să fie lansată investiţia, apoi conectarea pe sistem gravitaţional a sistemelor care vin pe o suprafaţă de circa 775.000 de hecta", a adăugat Tabără.

Acesta a reamintit şi necesitatea creării bursei de cereale la Brăila, ca instrument de valorificare a producţiei şi de echilibrare a preţurilor din piaţă.

În încheiere, Petre Daea şi Lucian Buzdugan au atras atenţia că ţara este brăzdată de canale de irigaţii nefuncţionale, care ocupă terenurile inutil şi că asigurarea resursei de apă pentru agricultură ar trebui să fie o preocupare a Parlamentului şi a Guvernului. Până la realizarea unor sisteme adecvate fiecărei zone, culturile suferă din cauza secetei.


Cel mai productiv hibrid - 11.200 kg/ha

După discursurile de deschidere a evenimentului s-a trecut la aprecierea loturilor demonstrative şi la recoltarea parcelelor pentru a testa potenţialul de producţie al hibrizilor de porumb produşi de Caussade, KWS, Maisadour, Monsanto şi Pioneer.

Combinele Laverda din proprietatea gazdei au recoltat iar cântarul a decis, în final, câştigătorul acestei ediţii: porumbul de la Maisadour a ocupat locul întâi cu o cantitate de 11.200 kg/ha.

Vizualizat: 748 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!