Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ziua dulce a sfeclei, într-un an cu secetă severă

Publicat: 10 octombrie 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Simpozionul regional ”Ziua sfeclei - Noi tendințe de modernizare și intensivizare în tehnologia sfeclei de zahăr”, inițiat în anul 2015 de către Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Roman, în parteneriat cu Agrana România - Fabrica de Zahăr Roman -, s-a desfășurat în ziua de 14 septembrie 2016, pentru a doua oară în județul Neamț. Mai exact, gazda evenimentului a fost Business Agro Consulting SRL din comuna Girov, unitate patronată de către Vasile Pop-Silaghi.

Click pe poza pentru galerie!

Prima ediție a sărbătorii sfeclei s-a aflat în organizarea societății Marsat din Roman, județul Neamț.

 

Manifestarea din acest an a avut ca obiectiv principal transferul rezultatelor științifice, implementarea noilor tehnologii propuse de către firmele furnizoare de inputuri, precum și dezbaterea unor aspecte referitoare la perspectivele producției de sfeclă de zahăr în contextul eliminării cotelor de zahăr din Uniunea Europeană începând cu anul 2017.

Mai întâi, fermierii prezenți la eveniment au purtat discuții cu reprezentanții celor peste 25 de firme expozante, cu reprezentanți ai cercetării și învățământului superior de profil, precum și cu conducerea Agrana România - directorul general Gabriela Petrea și directorul cu materia primă Mihai Dimitriu. De asemenea, au fost prezenți la Girov liderii Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România - președintele Ioan Gherman și reprezentantul regiunii de Nord-Est - Ioan Puiu.

Apoi, au fost vizitate câmpurile experimentale, celor interesați fiindu-le prezentate 18 variante tehnologice, atat în sistem convențional complet, cât și în varianta fără efectuarea tratamentelor. Ziua s-a încheiat cu o dezbatere punctuală pe subiecte de maxim interes pentru toți - fermieri și procesatori -, între cele mai arzătoare puncte de discuție numărându-se efectele în producție și cele economice determinate de seceta și arșița manifestate pentru al doilea an consecutiv în Moldova, prețul sfeclei după eliminarea cotelor de zahăr, subvenții, cadrul viitoarelor contracte cu fabricile de zahăr, atitudinile fiecărui fermier în momentul valorificării producției etc.

 

1700 euro/ha - costul unei tehnologii pentru 75-80 t/ha

Referitor la tehnologii și recolte, din păcate, observațiile și discuțiile s-au realizat pe fondul semnelor evidente ale influenței asupra culturii a lipsei de apă și a stresului termic din vara 2016, fiind de fapt al doilea an consecutiv de secetă. Chiar dacă situația din județul Neamț nu este precum cea din Botoșani, Vaslui, Iași, efectele evoluției nefavorabile a vremii, începând cu luna iulie 2016, s-au putut observa foarte ușor. Diminuările de recoltă vor fi resimțite și pe cele 60 ha cu sfeclă din cadrul Business Agro Consulting SRL, chiar dacă în această fermă s-a aplicat tehnologie înaltă, cheltuiala ridicându-se la aproximativ 1700 euro/ha. ”Față de anul trecut, când seceta s-a manifestat în prima perioadă de vegetație, în 2016 am avut condiții de dezvoltare foarte bune până în iunie. După data de 18 iunie, în zona noastră sporadic s-au adunat 30 l/mp în vreo șapte ploi. În primele două decade ale lunii septembrie nu a plouat deloc, nopțile au fost foarte calde și aproape fără rouă, aducând mari suferințe sfeclei, o cultură iubitoare de apă și de nopți mai răcoroase. Desigur, aplicarea corectă a unor tehnologii performante îi poate pune pe fermieri în situația de a nu pierde totul din cauza secetei. Bunăoară, aici avem unele suprafețe cu producții de 45-46 tone/ha, dar noi am aplicat tehnologie pentru 75-80 tone/ha”, spunea Vasile Pop-Silaghi. 

 

Sfeclă deshidratată până la aspect de burete, recoltare devansată din cauza secetei

Situația culturii de sfeclă de zahăr în condițiile secetei din acest an i-a preocupat mult atât pe producători, cât și pe procesatori, inclusiv în ceea ce privește startul recoltării. Aceasta, deoarece în ultima decadă a lunii septembrie 2016, nopțile au început să devină ceva mai răcoroase ceea ce a revigorat sfecla, însă noile frunze apărute practic consumau din rădăcină, diminuându-se conținutul de zahăr. Astfel, în primul rând în județele afectate de seceta extremă - Botoșani, Iași, Vaslui - s-a impus devansarea momentului recoltării, sfecla fiind deshidratată până la aspect de burete. ”Noi avem un nucleu relativ constant de fermieri cu care continuăm an de an colaborarea, fiindcă, indiferent de rezultatele unui an agricol, domniile lor îndrăznesc să reia procesul de producție. Astfel, dacă în anul 2014 am avut producții foarte bune - atât cantitativ, cât și calitativ -, în 2015 producția a fost mai mică, din cauza secetei și, iată, în 2016 seceta ne aduce iarăși necazuri. De la semănat și până la finalul lui iunie, pe zonă se adunaseră peste 220 l/mp, iar în perioada iulie - august - septembrie cantitatea medie a fost de 15-20 l/mp. Producțiile au fost clar diminuate de secetă și de arșită, fiind de sub 40 tone/ha la culturile convenționale. În zonele afectate puternic de secetă, în special din nordul Moldovei, recoltele sunt cu mult mai mici”, explica Mihai Dimitriu.

Desigur că și producătorii de sfeclă de zahăr încearcă să acționeze în așa fel încât să își asigure eficiența, respectiv se străduiesc să aplice tehnologii performante spre a obține recolte bogate și spre a atrage prețurile cele mai convenabile.

 

În viitorul număr al revistei Ferma vă vom prezenta noutăți absolute privitoare la ofertele Agrana pentru cultivatorii de sfeclă din regiune, riscurile pentru România aduse de eliminarea cotelor de zahăr, precum și unele variante de soluții tehnologice pentru creșterea producției de sfeclă de zahăr pe hectar și pentru reducerea cheltuielilor, elemente esențiale care pot conduce la performanță, competitivitate și profit.

 

Petronela COTEA MIHAI,

redactor Radio România Iași

 


UNICAT ÎN ROMÂNIA: PRODUCEREA ZAHĂRULUI BIO

Fabrica de zahăr din Roman - Agrana a contractat în anul 2016, pentru prima dată în România, sfeclă produsă în sistem ecologic pentru obținerea zahărului bio, cu mult mai bine plătit. {i discutăm despre o triplare a prețului față de prețul zahărului convențional. Suprafața totală ocupată cu sfeclă bio a fost de 250 ha, în județele Botoșani, Iași și Neamț. Din păcate, s-a pornit cu stângul fiindcă în condițiile climatice de anul acesta, producțiile sunt și mai reduse decât la culturile convenționale, respectiv sub 30 tone/ha. ”A fost extrem de dificil, anul acesta pentru fermieri, fiindcă restricțiile corespunzătoare culturilor bio nu le-au permis să erbicideze și, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate, recoltele sunt foarte mici. Dar asta nu înseamnă că ne oprim. Cu ceea ce se obține pe câmp în 2016, putem să pornim programul nostru de a obține pentru prima dată în România zahăr bio, la Roman. Îl vom trimite în Austria, la firma mamă, pentru ambalare, fiindcă acolo se produce zahăr bio de zece ani în cadrul Agrana și există inclusiv sisteme de ambalare bine puse la punct. Apoi destinația zahărului bio obținut în România va fi piața românească”, preciza Mihai Dimitriu. 

Pentru anul 2017, este programată dublarea suprafeței destinată producției de sfeclă de zahăr în sistem bio, respectiv se anunță faptul că fabrica de zahăr din Roman va contracta 500 ha cu sfeclă de zahăr în sistem ecologic.

 

 

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.17(178) 1 - 15 octombrie 2016

 

Vizualizat: 634 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?