Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

”Ziua cânepei” prinde rădăcini la SCDA Secuieni

Publicat: 30 august 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

La mijlocul lunii iulie, SCDA Secuieni, județul Neamț, a  desfășurat a doua ediție a Zilei cânepei, o manifestare care se dorește a fi înscrisă în rândul tradițiilor instituției. Aceasta, deoarece reprezintă o cale potrivită pentru a promova și pentru a extinde în agricultura României soiurile românești de cânepă monoică, dar și tehnologiile specifice de cultivare a cânepei monoice atât pentru sămânță, cât și pentru fibră și tulpini.

Click pe poza pentru galerie!

Numai așa, cânepa monoică și-ar putea reintra în drepturile pe care le-a avut înainte de anul 1990, când ocupa în România peste 60 de mii de hectare: peste 40 de mii de ha pentru tulpini și fibră și peste 20 de mii de ha pentru sămânță.

Evenimentul de la SCDA Neamț a reunit sub simbolul frunzei de cânepă fermieri, actuali și potențiali cultivatori de cânepă, meșteri populari, specialiști din agricultură, reprezentanți ai MADR, conducerea ASAS, reprezentanți ai Institutului de Protecția Plantelor București, ai SCDA Turda, SCDA Lovrin, SCDA Brăila, CCDCES Perieni, ai Institutelor Teritoriale pentru Calitatea Semințelor Constanța și Neamț, ai Camerelor Agricole Județene (Neamț, Bacău), ai Oficiilor Fitosanitare din județele Neamț, Bacău, Covasna, precum și decidenți de la nivelul județelor din nord-estul țării. 

 

Evoluția cânepei, în cifre: opt noi soiuri și 2000 ha cultivate 

Chiar dacă în perioada 1990-2012, suprafețele cultivate cu cânepă s-au diminuat masiv, cercetările în domeniul ameliorarii și tehnologiilor de cultivare a cânepei la SCDA Secuieni au continuat și s-au diversificat, rezultatele fiind cuantificate prin crearea, omologarea și brevetarea a opt soiuri de cânepă monoică pentru fibră și sămânță, precum și prin crearea, elaborarea și omologarea tehnologiilor de cultivare specifice. ”Dacă analizăm situația suprafețelor însămânțate cu cânepă până la nivelul anului 1989, când ajungeau la 55.000 ha și faptul că în perioada 1990-2010 și chiar 2012, când s-au cultivat numai 23 ha în toată țara - la SCDA Secuieni și probabil SCDA Lovrin -, atunci suntem îndreptățiți să afirmăm că această specie s-a transformat dintr-o plantă textilă cu multiple întrebuințări, într-o plantă textilă de colecție. În urma acțiunilor de promovare derulate de colectivul de cercetători ai SCDA Secuieni, suprafețele ocupate cu cânepă în perioada 2013-2016 au crescut, ajungând la aproximativ două mii de hectare în 2016. Totuși, suprafața este extrem de redusă comparativ cu posibilitățile pe care le dețin unitățile de cercetare axate pe studiul acestei importante plante textile”, sublinia Elena Trotuș, directorul SCDA Secuieni. 

De asemenea, chiar în condițiile în care cânepa devenise o plantă de colecție regăsinde-se pe doar 23 ha la nivel național, la Secuieni au fost continuate multiplicarea materialului semincer, elaborarea și brevetarea unor metode de stabilire a calității plantelor de cânepă și de îmbunătățire a tehnologiilor de cultivare, prin creșterea pretabilității la recoltarea mecanizată. 

 

Legislația românească pune piedici unei culturi care are peste 25 de mii de utilizări

Cu o utilizare și o influență dintre cele mai complexe, de la sănătatea umană, la textile și mediu, cânepa a fost o cultură tehnică dezavantajată și încă nu se înțelege faptul că această plantă are și un potențial energetic aparte, iar în consecință întâmpină bariere dificil de depășit, inclusiv legislative. Este ceea ce sublinia, la Secuieni, vicepreședintele ASAS, Valeriu Tabără, cu o experiență de peste 40 de ani în domeniul ameliorării cânepei dioice. ”Rolul acestei culturi în economia națională este cu totul deosebit. Să nu uităm că în literatura de specialitate, cânepa este nominalizată cu peste 25 de mii de utilizări, încă din Antichitate, în China Antică fiind utilizată ca analgezic în sistemul intervențiilor de tip chirurgical. Cânepa nu trebuie privită doar ca o plantă textilă de excepție, ci este vorba despre o specie cu utilizări formidabile, dintre care putem aminti un domeniu extrem de actual, respectiv cel energetic. Sau, legat de ulei, știți că în uleiul de cânepă avem cel mai bun raport Omega 3/Omega 6, respectiv 1/3? Și se obține acum la Salonta și este de excepție, pentru că acest raport de 1 la 3 se suprapune peste un alt produs, dar de origine animală - uleiul de somon. Cum poți să lași deoparte cânepa, când aduce acest echilibru excepțional în alimentația umană? Toată istoria de compromitere a cânepei pe seama denumirii sale latine -cannabis sativa- a fost un joc ordinar. Am metri cubi de documente și pot sta de vorbă cu oricine, să îi spun că de exemplu SUA a deliberat acum să își creeze din cânepă sursă de substanțe pentru anestezia locală, spre a renunța la medicamentele de sinteză. Și noi? Exagerăm atât de mult și ne facem singuri rău? Soiurile de cânepă sunt sub control și trebuie să încurajăm fermierii care lucrează corect”, sublinia Valeriu Tabără.

Fostul ministru, Valeriu Tabără, a menționat, în încheiere, câteva aspecte legate de cultura ecologică a cânepei, subliniind faptul că atât aceasta, cât și lucerna reprezintă plante mari luptătoare contra buruienilor, un asolament conform tehnologiilor specifice trebuind să includă și aceste două specii. 

 

Vizită în câmpul tehnologic

La rândul său, Diana Popa, șefa laboratorului de Ameliorarea cânepei monoice în cadrul SCDA Secuieni, a prezentat realizările obținute în domeniul ameliorării și tehnologiilor de cultivare a cânepei, de-a lungul celor 43 de ani de cercetare, între toate fiind demnă de reținut și Metoda Secuieni, un brevet cu un impact deosebit asupra facilitării recoltării cânepei monoice. În partea a doua a dizertației, s-a axat pe orientările prezent - viitor ale laboratorului, urmărindu-se dezvoltarea de centre multiplicatoare, conservarea germoplasmei, dar și introducerea și utilizarea, într-un cadru legislativ bine definit, a cannabinoizilor în medicina umană.

„Ziua de sărbătoare”, fiind considerată astfel deoarece promovează întoarcerea la tradiție, la natură, a continuat cu o vizită în câmpul tehnologic al laboratorului de Ameliorarea cânepei monoice, unde sunt amplasate experiențele de cercetare aferente tematicii propuse. Invitații au putut aprecia, în acest mod, comportarea diferitelor genotipuri de cânepă (șapte soiuri și patru hibrizi unisexuați femeli), sub influența unor verigi tehnologice, precum și aplicabilitatea Metodei Secuieni de cultivare, tehnologie care permite recoltarea cânepei cu combina de cereale direct din lan.

Cele șapte soiuri luate în studiu sunt diverse sub aspectul utilizării lor finale, respectiv pentru sămânță (Succesiv, Secuieni Jubileu, Zenit), pentru fibră (Dacia Secuieni, Diana), cu destinație mixtă (Denise) și energetic (Ratza). 

Rămâne de văzut dacă manifestarea de la SCDA Secuieni-Neamț, care a îmbinat știința riguroasă cu aspecte ce țin de latura culturală, cu accent însă pe partea practică, va fi urmată, în perioada urmatoare, de rezultatele așteptate de către fermieri și specialiști, respectiv ca această specie să beneficieze de sprijin financiar și suprafețele ocupate cu cânepă să crească în România.

 

Petronela COTEA MIHAI

redactor Radio România Iași


TINERII SPECIALIȘTI PREIAU ȘI DIVERSIFICĂ OBIECTIVELE DE CERCETARE

”Atunci când cultivam peste 60.000 ha cu cânepă, România era cel de-al patrulea exportator la nivel mondial. Au urmat decăderea și, iată, acum, primele semne ale revigorării activității în domeniul cânepei. Astăzi, SCDA Secuieni nu ar fi enumerat realizările prezentate pe scurt fără implicarea, efortul și perseverența celui care a înființat acest laborator de plante textile, care este părintele celor opt soiuri de cânepă monoică - Constantin Găucă. Domnia sa s-a pensionat în martie 2016 și a plecat de la unitate, retrăgându-se alături de familie. Dar vreau să îi mulțumesc și pentru faptul că din anul 2013 dl. Găucă s-a gândit la viitorul cânepei monoice, la continuarea tematicii de cercetare și a format un cercetător specializat, în persoana domnișoarei Diana Popa, o tânără colegă, ambițioasă, cu dorința de a continua și dezvolta tematica, diversificând obiectivele de cercetare, orientate spre crearea de soiuri pretabile în culturi succesive, ultraprecoce (100-110 zile), creșterea conținutului în ulei (35-40%), crearea de soiuri cu MMB mai mare de 30 g pentru utilizarea în industria panificației și alimentație prin decorticare. Astfel de tineri merită încurajați, merită o șansă bună în cercetarea românească și sper să li se ofere această șansă, inclusiv prin încurajarea cercetării românești și prin remunerații stimulative”, sublinia Elena Trotuș.



RECOLTAREA MECANIZATĂ PRIN METODA SECUIENI - O NOUTATE VERIFICATĂ PRACTIC

În câmpul experimental al SCDA Secuieni Neamț a fost testată influența Metodei Secuieni, metodă ce constă în retezarea tulpinilor în faza de creștere intensă, când plantele ajung la înălțimea de 50-60 cm și au 5-6 noduri cu frunze. Prima retezare se face deasupra celui de-al treilea nod, la înălțimea de 25-30 cm. De la nodurile rămase pe tulpini se dezvoltă 2-6 lăstari laterali. Când aceștia au 2-4 noduri cu frunze, se aplică a doua retezare, la 15-20 cm deasupra primei retezări, formându-se, astfel, 10-20 lăstari fructiferi pe fiecare plantă. În cadrul repetițiilor (retezat de două ori, retezat o dată, neretezat), au fost experimentate distanțe între rânduri de 50 cm, respectiv 70 cm, precum și norme de sămânță de 10 kg, 20 kg, respectiv 40 kg/ha. Totodată, având în vedere că la ISTIS este în curs de testare un nou soi de cânepă monoică (pretabil în cultură succesivă), au fost testate în câmpul tehnologic și diferite epoci de înființare, începând cu data de 01 iunie.


 

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.14(175) 15 - 31 august 2016

Vizualizat: 965 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?