Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ziua Câmpului la Stațiunea Lovrin

Publicat: 05 iulie 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Lovrin a invitat colaboratorii și fermierii din zonă pentru a marca împreună Ziua Câmpului, eveniment desfășurat pe data de 10 iunie, în prezența fostului ministru Valeriu Tabără și a altor reprezentanți ai mediului academic românesc.

Click pe poza pentru galerie!

S-a vizitat o parte din laboratoarele de cercetare ale stațiunii, pe cele aproximativ 20 de hectare amenajate. „Interesul nostru este să intrăm pe piață, să ne facem cunoscute soiurile și hibrizii pe care îi producem. E clar că probabil la un moment dat nu vom reuși să multiplicăm atât cât sperăm noi că se va vinde, de aceea avem nevoie de o colaborare cu fermierii. Noi am putea produce în jur de 2.500, poate chiar 3.000 de tone de sămânță certificată din soiurile de grâu Ciprian și Alex”, ne-a declarat Nicolae Marinel Horablaga (foto), directorul stațiunii. Cei prezenți la eveniment au putut observa câteva dintre soiurile de grâu pe care cercetătorii de la Lovrin le folosesc în testare, dar și evoluția în regim experimental a altor culturi, precum cânepa, mazărea furajeră, ovăzul și porumbul.

 

Potențial uriaș la cânepă

Pentru cultura de cânepă există un potențial ridicat, atât prin prisma investițiilor din acest sector, cât și a cererii de pe piață. Cele trei soiuri create la stațiunea din județul Timiș, respectiv Armanca, Silvana și Lovrin 110, primul pentru sămânță, iar celelalte două pretabile pentru producția de fibră, nu sunt soiuri care să prezinte interes din punct de vedere al THC-ului, substanța principală care intră în hașiș și celelalte droguri, așa cum avea să remarce Valeriu Tabără, însă sunt soiuri foarte valoroase din punct de vedere comercial. „Există o cerere extraordinară pentru ulei și produse din semințe de cânepă. Din această plantă se pot face 25.000 de produse, inclusiv bere. Este o sursă excelentă de fibre naturale. În unele elemente este superioară bumbacului sau inului. La soiul Silvana conținutul de fibră depășește 30% și producția la hectar este de 16 tone, uscată, în numai 126 de zile. Eu am recomandat-o ca sursă de energie. Anul acesta am cultivat aici 17 hectare. Am avut unele rețineri deoarece nu există deocamdată mașini de recoltat. Dar cererea este atât de mare încât ar putea susține cu ușurință cultivarea a 50-60 mii de hectare. Este unul dintre cele mai bune soiuri europene”, susține fostul ministru al agriculturii. 

Înainte de Revoluție, România cultiva 50.000 de hectare, atât pentru producția de fibră cât și pentru cea de sămânță, dar în prezent cultivăm circa 2.000 de hectare. La Sânnicolau Mare exista la un moment dat cea mai mare fabrică de prelucrare a cânepei din lume. Uleiul din semințe de cânepă este cel mai echilibrat ulei din natură, alături de cel de somon, cu conținut bogat în Omega 3 și Omega 6.

„Toată sămânța de cânepă ce am avut-o în laborator am semănat-o, iar în următorii ani va trebui să căutăm parteneri pentru multiplicarea ei. România este singura țară care are cinci soiuri în lista oficială a soiurilor de cânepă din Uniunea Europeană, în condițiile în care nici o altă țară nu are mai mult de două soiuri, iar din acele cinci soiuri, trei sunt create la Lovrin. Sperăm să ne recăpătăm piața pe care am avut-o cândva. Înainte de '89, România era a patra putere mondială în ceea ce privește producerea și prelucrarea cânepei. La Sebeș - jud. Alba, o firmă olandeză a investit 5 milioane de euro în fabrica de prelucrare a cânepei. Pot prelucra cânepă de pe 20.000 de hectare. Prețul seminței a fost 50 lei/kg. Dacă recoltez numai 500 kg, de pe un hectar se poate obține 5.000 de euro”, remarca, la rândul său, directorul stațiunii.

 

Ciprian, un soi cu calități excepționale

În ceea ce privește cultura de grâu, s-a insistat asupra soiului Ciprian, despre care Valeriu Tabără spune că ar fi unul dintre cele mai valoroase la nivel european. „În testele efectuate în Bavaria s-a înregistrat la acest soi un conținut de proteină de 17,36%. Iar conținutul de gluten se duce la 36-38%. Vă garantez că în lume nu sunt mai mult de zece soiuri care să atingă acești parametri. Important este însă ca să se asigure o tehnologie corespunzătoare pentru a atinge potențialul maxim”, consideră Tabără.

Soiul Ciprian prezintă o rezistență bună la secetă, arșiță și făinare, respectiv o rezistență medie la cădere. În acest caz, specialiștii recomandă aplicarea unui tratament cu un produs nanizant până la al doilea internod. Trebuie specificat faptul că toate tratamentele din câmpul de testare a grâului s-au făcut cu produse Bayer, iar planul de fertilizare a fost elaborat de Timac Agro, în timp ce Naturagro a intervenit cu soluții de biostimulare a plantelor.

 

Grâu românesc cu o producție de 8,8 tone la hectar

A fost prezentat și soiul Crișana, creat pentru a fi cultivat în zonele colinare și de deal din vestul țării, și nu numai, unde predomină solurile acide, cu pH scăzut, care duce la mobilizarea ionilor de aluminiu din sol. Acest aluminiu blochează fosforul, așadar apare o carență de fosfor în solurile acide. Crișana a fost creat printr-o hibridare a soiurilor Fundulea 4 (care în anii ’80-’90 avea cea mai mare extindere în România și era soiul cel mai productiv la momentul respectiv, dar care era de calitate inferioară) și soiul american Atlas 66 (recunoscut pentru calitatea superioară, dar și pentru toleranța la excesul de ioni de aluminiu din sol). În prezent, cercetătorii bănățeni au în testare linia Lovrin 6X, care este o combinație între acest Crișana și soiul Dropia. De asemenea, linia Lovrin 5X se află în testare în rețeaua Institutului de la Fundulea. Anul trecut, la Oradea, acesta a înregistrat o producție de 8,8 tone la hectar.

 

 

 

CREAREA UNUI SOI DE GRÂU NE COSTĂ 5 MILIOANE DE EURO

Nicolae Dragomir, președintele filialei Timiș a Academiei de {tiințe Agricole și Silvice, a ținut să tragă un semnal de alarmă în privința vitezei de înlocuire a soiurilor. „De multe ori vedem pe piață invazia aceasta fantastică de soiuri și hibrizi care pătrund peste tot în terenurile agricole ale României. La plantele autogame și mai ales la grâu, pe plan mondial, și în special în țările Uniunii Europene, viteza de înlocuire este de trei-cinci ani la nivel de fermă. În condițiile în care în România avem soiuri pe care le cultivăm de 20-30 de ani. Puțini sunt cei care știu cât ne costă pe noi în România să producem un soi, de grâu de exemplu. Ei bine, între 3 și 5 milioane de euro. Vă întrebați care este sursa de finanțare a activității de cercetare agricolă românească. Pe de altă parte, în România sunt 350 de cercetători la nivelul tuturor speciilor agricole, pe când o țară ca Franța, la care ne raportăm de multe ori, are o mie de cercetători care se ocupă numai de ameliorarea grâului. Avem nevoie de mai multă implicare a factorului politic. Agricultura nu poate exista fără produsul autohton, cu prioritățile sale”, consideră cel care este și un colaborator apropiat al revistei Ferma.

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.12(173) 1 - 31 iulie 2016

Vizualizat: 835 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Află care este tehnologia folosită pentru cultivarea tomatelor în solar de Florin Pop, în Seleuş, judeţul Arad. Fermierul cultivă cultivă legume pe două hectare (din care 60 de arii solarii) şi de peste 10 ani foloşte programul tehnologic Syngenta pentru protecţia plantelor şi combaterea dăunătorilor.

Reporter: Gheorghe Ghișe

Video: Zsolt Tamássy

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?