Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Zece situaţii în câmp, zece lecţii de învăţat

Publicat: 17 aprilie 2020 - 09:53
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Revenim cu o serie de probleme vechi pe care le ducem după noi şi le expunem în zece situaţii ilustrate cu zece fotografii.

Pe unele pentru că încă nu am învăţat lecţia, pe altele pentru nu am putut aplica lecţia învăţată. Iar în agricultură este ca şi în viaţă: nu contează că ai vrut, contează ce ai făcut. Bunele intenţii nu valorează prea mult.

Foto 1 - Rapiţă intrată în iarnă cu simptome evidente de carenţă de fosforClick pe poza pentru galerie!

Un bun echilibru între creştere şi dezvoltare ajută plantele să depăşească mai uşor (sau cu mai puţine pierderi) momentele mai dificile din parcursul perioadei de vegetaţie. Echilibrul bun între creştere şi dezvoltare se poate obţine prin asigurarea unor condiţii de nutriţie adecvate. Adică să dăm ceea ce trebuie, cum trebuie şi unde trebuie, dar şi să asigurăm condiţii ca plantele să poată valorifica ceea ce am dat. Adică trebuie aplicată o tehnologie agricolă flexibilă, adaptată locului şi momentului. Pentru că dacă, de exemplu, am fertilizat cu îngrăşăminte complexe (energofage, deci scumpe; dar necesare) iar planta nu poate prelua elementele minerale aplicate, tot efortul nostru nu este altceva decât bani aruncaţi în vânt. În teorie sună frumos, din condei am adus-o bine, însă punerea în practică este o chestiune mult mai complexă.

Starea culturii la intrarea şi la ieşirea din iarnă

Din punct de vedere vizual, de multe ori culturile care se seamănă toamna arată mai bine la intrarea în iarnă decât la ieşirea din iarnă. La rapiţă este şi mai evident.
Să vedem câteva situaţii comparative. Cel puţin în zona de vest a ţării iarna care se pregăteşte de ducă nu prea a fost iarnă. Iar după o perioadă de iarnă, toate culturile de rapiţă au simptome de carenţă de nutriţie, în special de fosfor, indiferent dacă au fost fertilizate sau nu, indiferent de fenofaza în care au intrat în iarnă. Însă rapiţa care a intrat în iarnă cu carenţă evidentă de nutriţie (foto 1) a ieşit din iarna blândă cam „şifonată”, cu pierderi de plante şi de masă vegetală, comparativ cu rapiţa care a intrat în iarnă cu plante echilibrate, deşi un pic cam avansate în vegetaţie (foto 2). Cele două situaţii sunt din parcele vecine, pe sol aluvionar.

Foto 1 - Rapiţă intrată în iarnă cu simptome evidente de carenţă de fosfor_b

Cât e pricepere şi cât e noroc la semănat?

Alegerea momentului optim de semănat la rapiţă este o chestiune de pricepere amestecată cu noroc. Semănatul prea devreme duce cel puţin la pierdere masivă de masă vegetală (crescută în câmp pe baza resurselor disponibile, în parte alocate de fermier, dar consumate degeaba) (foto 3). Iar toamna trecută a fost lungă, dar cam secetoasă, urmată de o iarnă blândă. Cum ar fi arătat cultura din foto 3 dacă în toamnă ar mai fi fost două ploi bune şi peste iarnă două nopţi cu -15oC? Deja făinarea era foarte bine instalată în toamnă.

Foto 3 - Rapiţă semănată foarte devreme (pe la jumătatea lunii august)_b

Pentru comparaţie, în foto 4 este o cultură de rapiţă semănată la jumătatea lunii septembrie (un pic cam târziu totuşi), dar stimulată în creştere după răsărit. Pierderile de masă vegetală sunt mult mai mici, plantele sunt în fenofaza potrivită pentru un start bun în vegetaţie.

Foto 4 - Rapiţă semănată la jumătatea lunii septembrie (întârziat, după epoca optimă)_b

Semănatul prea târziu nu permite rapiţei să recupereze din decalajul de vegetaţie, chiar dacă plantele trec cu bine peste perioada de iarnă (foto 5). Zona cu plantele mai mici a fost resemănată după o vijelie care a smuls din rădăcini plantele răsărite.

Foto 6 - Influenţa negativă a excesului de apă la rapiţă_b

Despre sensibilitatea rapiţei la excesul de apă, situaţia din foto 6 vorbeşte singură.

Îmburuienare scăpată de sub control

Foto 7 - Cultură de grâu în acest an agricol_b

Se spune că suntem în epoca „copy-paste”, că toţi se „inspiră” de peste tot. Însă situaţiile ilustrate în foto 7 şi foto 8 arată că lucrurile nu stau chiar aşa. Sunt două parcele vecine, din ferme diferite, ambele cu capital străin. Cazurile ilustrate sunt din aceleaşi două parcele vecine, în doi ani diferiţi.

Foto 7 - Cultură de grâu în acest an agricol_b

În 2018 grâul din dreapta, al fermei numită aici generic Ferma 2, a fost îmburuienat încă din iarnă cu graminee şi cu specii de Veronica (foto 8). La recoltare, Apera spica venti se unduia arătând că îşi merită numele (medalion foto 8).

Foto 9 - Detalii de plante la rapiţă semănată devreme_b

În acest an, până acum parcela Fermei 2 este şi mai îmburuienată (foto 7). Însă fiecare cu talentul lui. Cel de la Ferma 2, mai buzărant din fire, reuşea să-i facă invidioşi pe cei de la Ferma 1, spunându-le că el face producţii mari cu cheltuieli mici.

Ce înţelegem prin „plantele recuperează”?

Foto 8 - Aceleaşi ferme, aceleaşi parcele, cu doi ani înainte_b

Auzim frecvent că „plantele recuperează”. Expresia trebuie înţeleasă corect. Sensul corect al expresiei este că plantele vor depăşi un moment de stres şi cultura va fi încă pe rădăcini. Însă în frecvente situaţii mintea îmbracă cu speranţă această expresie, dând senzaţia că plantele vor ajunge să arate ca şi când nu ar fi fost supuse stresului.

Foto 10 - Detalii de plante la rapiţă semănată întârziat (după epoca de semănat)_b

Or, aceasta este doar o speranţă, pentru că o cultură supusă unui stres intens sau de lungă durată nu va ajunge la potenţialul unei culturi care nu a fost supusă vreunui stres. Priviţi situaţiile din foto 9 şi foto 10 şi corelaţi cu foto 3 şi foto 4. Care plante vor recupera mai bine stresul de peste iarnă?
Vă dorim vreme şi vremuri bune.


Text şi foto:
Mirela şi Octavian GULER

 


Articol publicat în revista Ferma nr. 4/253 (ediţia 1-14 martie 2019)

Vizualizat: 1099 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!