Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Zabrus - pericolul nr. 1 pentru grâul de toamnă

Publicat: 24 septembrie 2020 - 11:13
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Sortimentul mic de insecticide şi monocultura pot creşte atacurile dăunătorilor de sol asupra grâului. Prevenţia e esenţială, iar revista Ferma îţi spune cum să protejezi cultura. 

În ciuda faptului că în ultimele două sezoane agricole cultura grâului de toamnă a fost greu încercată, mai ales de secetă, această plantă rămâne în continuare în preferinţele fermierilor, deşi preţul de valorificare al recoltei este unul foarte volatil.

zabrus 1_b 

 Gândac ghebos (Zabrus tenebrioides) - adult

 

DĂUNĂTORII DE TOAMNĂ: DIN MANUALE, ÎN REALITATE


Până în urmă cu câţiva ani, dăunătorii de toamnă ai grâului erau mai mult în manualele de entomologie agricolă şi doar fermierii cu state vechi în meserie îşi aduceau aminte de ei. După generalizarea tratamentului seminţelor cu insecticide sistemice, populaţia gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) a scăzut foarte mult, considerându-se că în sudul ţării acest dăunător a ajuns mai mult un element faunistic.

Un alt aspect demn de luat în calcul a fost faptul că, în general, toamnele au fost călduroase şi secetoase. Cea mai bună dovadă în acest sens este toamna anului 2018, când, din cauza lipsei apei din sol, grâul semănat în octombrie a răsărit tocmai în februarie anul următor sau chiar la început de martie, în unele ferme. Precipitaţiile din primăvara lui 2019 au salvat cultura, mulţi fermieri realizând producţii frumuşele. Un an mai târziu, însă, fermierii nu au mai avut acelaşi noroc: după o toamnă foarte secetoasă, urmată de o iarnă neobişnuit de caldă şi de uscată, culminând cu primele două luni ale primăverii foarte secetoase, plantele de grâu s-au uscat în multe sole din sudul şi sud-estul ţării.

zabrus 2_b 

 Larvele gândacului ghebos


ATAC MASIV ŞI AGRESIV DE ZABRUS ŞI AGRIOTES SPP.


În ciuda acestor ani foarte grei, majoritatea fermierilor pariază în continuare pe cultura grâului. Dar o mare provocare vine de la dăunătorii de sol. Larvele gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) sau ale gândacilor pocnitori (Agriotes spp.) au început din nou să îşi facă simţită prezenţa, în special în solele cu grâu semănat în monocultură sau în cele cu grâu fără tratament la sămânţă.

zabrus 3_b

Simptom caracteristic al atacului larvelor gândacului ghebos

Mulţi fermieri au crezut, în mod eronat, că dacă nu s-au înregistrat atacuri ale dăunătorilor, aceştia au dispărut. Ei bine, aceste specii erau prezente în solele respective, iar prin neefectuarea tratamentului şi prin semănatul grâului în monocultură, populaţiile au crescut în timp. Când condiţiile meteorologice din unele toamne au fost favorabile, atacul a fost puternic şi fermierii s-au trezit cu pagube la grâu produse de aceşti dăunători, lucru care nu se mai întâmplase de foarte mult timp.

 

5 INDICII PENTRU A IDENTIFICA INSECTELE

Pentru a deosebi atacul larvelor gândacului ghebos de cel al viermilor sârmă avem câteva indicii esenţiale:

1. Larvele gândacului ghebos se hrănesc exclusiv cu părţile aeriene ale plantelor, niciodată cu rădăcini sau cu seminţe!

2. Plantele consumate de către larvele de Zabrus arată ca „un ghem de câlţi”, acesta fiind principalul simptom al atacului.

3. Viermii sârmă atacă boabele în curs de germinare, rozând embrionul, sau atacă plantele după ce au răsărit şi le rod în zona coletului.

4. Cultura atacată de viermi poate prezenta goluri mari, în cazul în care atacul s-a produs la sămânţă. Dacă atacul a survenit mai târziu, plantele au frunzele îngălbenite, apoi se usucă începând de la vârf.

5. Viermii sârmă se găsesc în toate zonele de cultură, dar cu preponderenţă acolo unde avem soluri mai umede şi mai grele (podzoluri, lăcovişti, luncile râurilor, lunca Dunării, etc.). Ei bine, fără tratamentul seminţelor, termenul „cu preponderenţă” s-ar putea aplica pentru toate zonele cultivate cu grâu din ţară!

zabrus 4_b 
Cultură de grâu compromisă în urma atacului de Zabrus


SOLUŢII ÎN DOI PAŞI


Ce este de făcut în aceste condiţii?

1. Să efectuăm tratamentul seminţelor, chiar dacă protecţia oferită este mai limitată decât în cazul substanţelor active sistemice. Orice protecţie este mai bună decât deloc.

2. Să evităm semănatul grâului în monocultură. Cercetări efectuate la INCDA Fundulea au evidenţiat faptul că la grâul semănat după mazăre sau rapiţă, atacul larvelor gândacului ghebos este ca şi inexistent. Din contră, atacul este foarte ridicat în cazul grâului cultivat în monocultură timp de mai mulţi ani.

Un lucru este cert, momentan posibilităţile de combatere chimică a dăunătorilor de sol sunt din ce în ce mai limitate. Prin urmare trebuie luate toate măsurile de prevenire a atacului pentru a putea ţine sub control populaţiile acestora.

Click AICI şi vezi ce alţi dăunători de toamnă pot distruge plantele de grâu la startul vegetaţiei!

 zabrus 5_b

Viermi sârmă (Agriotes spp.).

CONDIŢII PE PLACUL INSECTELOR

Umiditatea ridicată a solului şi temperaturile scăzute sunt condiţii foarte bune pentru atacul larvelor gândacului ghebos şi al viermilor sârmă. În 2017, după un septembrie secetos, în multe zone a plouat mai mult de 100 l/mp. După interzicerea neonicotinoidelor, sortimentul de substanţe active folosite la tratarea seminţelor de grâu este foarte redus. Substanţele active, omologate, protejează sămânţa de atacul dăunătorilor de sol, dar, nefiind sistemice, nu oferă protecţie de durată plantelor aflate în primele faze de vegetaţie.

 

 

un articol de

EMIL GEORGESCU

INCDA Fundulea

Vizualizat: 947 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?