Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

VREMURI GRELE PENTRU A DOUA PÂINE A ROMÂNILOR!

Publicat: 23 mai 2022 - 12:13
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La Zăbala, în Covasna, unde Romulus Oprea îşi are ferma, am inventariat problemele unui sector vitregit, în care interesele producătorilor sunt afectate în aşa fel încât cultura cartofului a devenit neatractivă.

Cultivatorul consideră că în „industria cartofului” problemele sunt multe şi structurale, începând de la calitatea materialului de plantat, depozitarea şi păstrarea producţiei în condiţii optime şi până la preţul de valorificare. 

cartof 1_b 

CARE E CEA MAI MARE DURERE?


„Aş începe cu durerea cea mai mai mare din România: lipsa materialului de plantat de calitate.  Noi la momentul ăsta suntem deficitari. Majoritatea fermierilor producători de cartof de consum îşi înfiinţează culturile cu material biologic necertificat. Cu alte cuvinte, 90% plantează cu cartof mărunt din culturile de consum redundante. 

Asta ce înseamnă: material tarat, cu viroze, cu fungi, cu bacterii. Tuberculul este o tulpină subterană îngroşată, noi o înmulţim vegetativ, are 80% apă şi e clar că organismele dăunătoare îşi găsesc un loc foarte bun. Deci, principalul mod de transmitere a bolilor la cartofi este sămânţa!”, precizează proprietarul brandului Romion din Covasna.

 

SĂMÂNŢA DE IMPORT E SCUMPĂ!


Romulus Oprea susţine că se importă material biologic cu străduinţă şi mari cheltuieli. „Aducem cu eforturi foarte mari cartoful pentru sămânţă, în principal din Olanda şi Germania, cu costuri enorme, minim 800 euro/t din categoria biologică elită. Dacă mai punem şi transportul (150 euro/t) ajungem la 1 euro pe kilogram.

În condiţiile în care plantezi un calibru normal de la 35 la 55 mm e nevoie de 4-4,2 tone/ha. Numai preţul materialul de plantare la înfiinţarea culturii este de peste 4 mii de euro/ha. O cultură de cartof pentru consum înfiinţată cu sămânţă certificată din categoria biologică B ajunge la 33.000 de lei, iar înfiinţarea unui cartof pentru sămânţă la peste 45 mii de lei”, spune președintele Federației Naționale Cartoful din România (FNCR). 

 

ÎN 3 ANI DIN 5 VINDEM SUBCOST


„În momentul în care ai o cultură de cartof de consum făcută profesionist, în mod normal trebuie să te încadrezi undeva între 20 şi 30 de tone/ha, marfă vândută, şi e clar că preţul de cost depăşeşte un leu/kg! Atunci eşti obligat cumva să obţii o mică marjă de profit de 10% care ar mulţumi cultivatorii.

Dar asta nu se întâmplă! Există presiune pe preţ ca la orice produs, mai ales asupra producătorului român. Orice promoţie într-un supermarket în România se face cu marfă românească. Diferenţa dintre preţul de achiziţie la fermă şi preţul cu care cumpără consumatorul este de la 1 la 3, chiar 1 la 4 câteodată, adică repartizarea venitului pe filiera produsului este inechitabilă, indiscutabil!”, subliniază fermierul.

cartof 3_b 

RISCURILE CULTIVATORULUI


Când vine vorba de riscurile producătorilor de cartofi, liderul FNCR nu își ascunde revolta.

„În afară de costurile enorme cu care înfiinţezi cultura eşti şi supus riscului pe care nu ţi-l asigură nimeni. Degeaba faci tu sămânţă, dacă apare un organism de carantină şi sămânţa va fi respinsă, trebuie să o arunci şi s-o distrugi şi, din păcate, nici în consumul animalelor nu poţi s-o bagi. Riscul e atât de mare încât majoritatea fermierilor autorizaţi în producerea cartofului pentru sămânţă îşi pun pentru ei, pentru necesarul propriu şi pentru clienţii tradiţionali.

 

2 FACTORI LIMITATIVI LA CARTOF

 

Vorbind de factorii limitativi la cultura cartofului, fermierul se opreşte la doi: apa şi spaţiile de depozitare. 

1. Lipsa apei devine din ce în ce mai serioasă. De obicei, cartoful a fost şi este cultivat în zone tradiţionale, unde până acum 20 de ani nu se punea problema precipitaţiilor. Astăzi avem extreme: când avem exces de umiditate, când avem secetă. "Trebuie să gândim un sistem de microirigaţii local pentru microferme, dar care necesită investiţii serioase", spune Romulus Oprea.

2. Problema desfacerii este legată şi de lipsa depozitelor, a spaţiilor cu climat controlat unde să ţii marfa în condiţii corespunzătoare. Cultivatorii sunt nevoiţi să vândă la preţul care li se oferă la momentul respectiv (în octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie foarte puţin, în februarie aproape deloc) pentru că nu dispun de spaţii de depozitare. 

 

CALITATE EGALĂ, PREŢ INEGAL!

 

În Occident se folosesc inhibitori anti-încolţire, produse fungicide împotriva bolilor de putrezire în depozite. La noi nici măcar nu sunt omologate!

"Nu poţi compara o marfă tratată cu inhibitori de încolţire - şi cu fel şi fel de chimicale - cu marfa produsă şi ţinută în beci de români! Iar la desfacere... trebuie s-o spunem răspicat şi să nu ne tot ascundem după degete! Marfa noastră până la urmă pe piaţa românească este discriminată! Ăsta-i cuvântul! Deci, la calitate egală nu ţi se de preţ egal!”, se revoltă liderul Federaţiei, adăugând că „retailerii îşi permit să facă retururi cu noi, lucru ce nu şi-l permit cu marfa adusă de afară. Nu o să vedeţi niciodată unTIRde cartof returnat în Franţa”.

cartof 4_b 

„SĂ NE VEDEM DE TREABĂ ŞI SĂ PRODUCEM MÂNCARE!”


Romulus Oprea consideră că anul 2022 este unul cu dificultăţi, dar cultivatorii trebuie să fie preocupaţi de munca lor.  

„Trecem peste preţul îngrăşămintelor, că până la urmă toate se vor reflecta în preţul de cost, trecem şi peste costurile altor inputuri, dar avem şi criza asta politico-militară. Eu, ca şi producător de cartof, gândesc aşa: avem război între numărul 3 şi numărul 4 mondial la suprafaţa de cartof din lume, asistat de numărul 11 (Belarus). Nimeni nu înţelege nişte mecanisme, nu-şi dă seama că va fi un impact foarte serios asupra producţiei de cartof în toată lumea, nu doar în Europa. Aşa că trebuie să ne vedem de treabă, în primul rând să producem mâncare pentru români şi poate, de ce nu, va fi o oportunitate pentru export”, susţine producătorul de cartof covăsnean.

 

SCAD SUPRAFEŢELE CU CARTOFI!

 

Romulus Oprea susţine că, din cauza pierderilor, cultura cartofului nu mai prezintă interes, iar suprafeţele se micşorează de la an la an. „În 2021 s-au cultivat 26.500 ha cu cartof de consum - foarte puţin faţă de 95.000 ha în 2007 şi faţă de acum 6 ani, când erau 54.000 ha. Singura suprafaţă specializată în creştere este cartoful pentru industrializare (chipsuri), de la 1.400 în 2015 la 3.700 ha, care a beneficiat şi de un sprijin cuplat. Bineînţeles că producătorii noştri nu-şi apără interesele. La sămânţă, rămânem invariabil la 500-600 ha, ceea ce este foarte puţin”. 

 Romulus Oprea 1_b

Cartoful este aliment de bază, este a doua pâine a românului, dar totu-i declarativ! Singurul ajutor e sprijinul cuplat. Însă riscul de a-ţi pierde cultura şi de a fi blocat de o boală de carantină este major şi presupune să nu mai pui cartof 7 ani de zile. Cine este nebun să rişte în fiecare an?       

ROMULUS OPREA

Președinte Federația Națională Cartoful din România

 

Chiar dacă sectorul de producere a cartofului din România continuă să fie în declin, în cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava cercetările științifice continuă. Click AICI şi află în cât timp este omologat un soi noi de cartof?

Anul 2021 a confirmat declinul accentuat al suprafeţelor cultivate cu cartof în România. Dacă nu luăm măsuri urgente şi radicale, vom asista, neputincioşi, la abandonul acestei culturi!

 

 

un articol de

MARIAN MUŞAT

Vizualizat: 719 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Cum se pastrează merele peste iarnă!

Cum se pastrează merele peste iarnă!

Când este perioada optimă pentru recoltarea merelor? Cum le depozităm și unde? Ioan Jula, pomicultor din jud. Sibiu, ne dă câteva sfaturi legate de păstrarea merelor peste iarnă pentru cei care au o livadă mică în curte.

Massey Ferguson a revoluționat productivitatea în ferma familiei Popa din Cerăt, jud. Dolj Amazone Condor - semănat direct și fertilizare cu rată variabilă Plugul rotativ FALC - o soluţie eficientă pentru orice teren
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?