Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Vreme atipică, evoluție neobișnuită a dăunătorilor

Publicat: 29 iunie 2016 - 11:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Primăvara 2016 fost total atipică. De fapt, ultimul deceniu s-a caracterizat prin ani ieșiți din tipare, ca urmare a schimbărilor climatice. În articolul de față, trecem în revistă câteva aspecte despre dăunătorii de sezon ai grâului în condițiile unui an foarte atipic.

Click pe poza pentru galerie!

Anul acesta, din cauza cantității mari de precipitații, la cultura grâului a fost presiune ridicată de boli foliare și ale spicului. La prima vedere, s-ar părea că nu sunt probleme cu insectele, fiind condiții climatice neprielnice acestora. Cum însă, în zone geografice relativ apropiate, apar diferențe foarte mari în repartizarea precipitațiilor, pot exista diferențe și în ceea ce privește atacul insectelor dăunătoare de sezon. De exemplu, într-o zonă din sudul țării, în ultima lună s-au înregistrat doar 7 mm de precipitații, în timp ce în alte zone din sud, cantitatea de ploi a fost și de zece ori mai mare. 

 

Instabilitatea climatică a „zăpăcit” ploșnițele grâului 

La început de iunie are loc umplerea bobului la grâul de toamnă. E perioada când fermierul stă cu ochii pe cultură ca pe „butelie”, pentru a nu avea surprize neplăcute cu atacul ploșniței cerealelor (Eurygaster spp.). Teoretic, numărul maxim de ploșnițe din lanurile de grâu se înregistrează în a doua jumătate a lunii mai. Tot atunci are loc și depunerea pontei. Larvele noii generații apar după 8-10 zile. În iunie avem larvele noii generații, în timp ce adulții apar la sfârșit de iulie. Dar am observat în lan larvele noii generații, aflate în al treilea stadiu de dezvoltare, încă din decada a treia a lunii mai. Acestea au apărut mai de timpuriu ca urmare a apriției timpurie a adulților noii generații. Temperaturile din martie și aprilie, mai ridicate decât în mod normal, au grăbit apariția hibernanților din păduri. Cu toate acestea, cel puțin în sud-est, densitățile ploșnițelor erau reduse (o insectă/mp). Densitatea redusă se datorează precipitațiilor survenite exact la depunerea pontei. De asemenea, au intervenit și perioade cu temperaturi foarte reduse, care au alternat cu perioade mai călduroase, cu posibil impact asupra nivelului populațiilor de ploșniță. Parafrazând o vorbă populară, vremea ciudată a „zăpăcit” ploșnițele grâului. Dar nu trebuie să ne culcăm pe o ureche. În zonele în care au fost mai puține precipitații e posibil să fie populații mai mari. Fiecare fermier trebuie să efectueze sondaje în lan, după metodologia stabilită și binecunoscută, pe care am descris-o în edițiile de anul trecut ale revistei. Dacă pragul economic de dăunare (PED) este atins, fermierul trebuie să efectueze tratamente cu unul din insecticidele avizate în Codex. Sigur, perioada când fermierul ar trebui să efectueze sondajele este una foarte aglomerată. Unii fermieri ar putea spune că au multe griji pe cap iar eu le vorbesc de... goange. Dar, acele „goange”, dacă sunt scăpate de sub control și se înmulțesc, efectul nu o să-l vedem anul ăsta sau la anul, ci, posibil, peste mai mulți ani. 

De asemenea, tratamentul nu se face la vederea unei singure insecte pe marginea lanului sau mai multe spice albite. Fiindcă dacă nu este densitate ridicată a dăunătorului (peste PED), tratamentul e nejustificat. Ba mai mult, pe lângă banii scoși din buzunar inutil, putem rămâne și fără entomofauna utilă din lan (paraziții oofagi etc.), cu efecte nefaste în următorii ani.

 

A nu confunda atacul ploșniței cu bolile grâului

De asemenea, nu trebuie să facem confuzii privind simptomele atacului. Dacă atacul adultului hibernant la frunze este oarecum inconfundabil, deoarece frunzele atacate se răsucesc și se usucă de la locul înțepăturii, atârnând ca o sfoară, ei bine în cazul spicelor pot apărea confuzii. Ploșnițele hibernante pot înțepa tulpinile tinere iar spicele aflate deasupra locului unde tulpina a fost înțepată fie rămân în burduf, fie, dacă apar iar ulterior insectele înțeapă tulpina, acestea au aspect albit, sunt parțial sau total sterile și pot fi smulse cu ușurință. 

În cazul unor boli ale grâului putem să avem simptome asemănătoare, spicele să fie albite, dar să nu fie din cauza atacului ploșnițelor hibernante. Anul acesta a fost o situație mai aparte. Atât în vestul județului Călărași, cât și în zone din județele Ialomița și Brăila a fost prezentă o boală, care, de obicei o vedeam mai mult prin manualele de fitopatologie. Este vorba despre înnegrirea bazei tulpinii și a rădăcinilor plantelor de grâu, produsă de ciuperca Gaeumannomyces graminis. Plantele atacate prezintă rădăcini și tulpini înnegrite la bază. De asemenea, talia plantelor atacate este mai mică decât a celor normale iar spicele pot fi albite și uscate prematur. Ca să nu se confunde atacul produs de Gaeumannomyces cu cel cauzat de adulții hibernanți de ploșniță, trebuie să se vadă dacă spicul albit se smulge cu ușurință (se vede și urma înțepăturii la spicele care se smulg ușor). Dacă nu se smulg cu ușurință, înseamnă că plantele nu au fost „vizitate” de adulții ploșnițelor hibernante. Acesta este doar un caz, confuziile pot fi mai multe. Tocmai de aceea este bine să întrebați și un specialist în protecția plantelor înainte de a face sau nu un tratament. 

 

Tripsul cerealelor, identificat prin “albeața spicului”

Alt dăunător de sezon, prezent în lanurile de grâu în acest an, a fost tripsul cerealelor (Haplothrips tritici). În câmp au fost vizibile simptomele produse de atacul adulților de trips. Efectul atacului produs de adulți pe rahis și spiculețe este sterilitatea parțială sau totală a spicului, apărând astfel simptomul caracteristic de “albeața spicului”. Dacă în câmp au fost prezenți adulții, este foarte posibil să avem probleme și cu larvele tripsului. Acestea atacă îndeosebi boabele în formare până la faza de coacere în ceară. Boabele atacate în faza de lapte nu se mai dezvoltă și devin șiștave. Pe boabele înțepate apar porțiuni decolorate. Pe lângă reducerea cantitativă a producției de boabe, tripșii depreciază calitatea glutenului și însușirile biologice ale semințelor. PED-ul este considerat pentru adulți de 8 exemplare/spic, iar pentru larve de 25 exemplare/spic. În prezent, combaterea tripsului nu este considerată o secvență tehnologică specifică acestui dăunător, dar tratamentele pentru combaterea gândacului bălos sau a ploșnițelor cerealelor au impact și asupra acestui dăunător.

Monitorizarea lanului este cheia succesului. Și, de asemenea, comunicarea cu ceilalți fermieri sau specialiști din domeniul protecției plantelor. 

Cu toții ne întrebăm oare ce surprize ne va rezerva această vară? 

 

Emil GEORGESCU

INCDA Fundulea

 

 

 

 


Foto 1 - Adult hibernant de ploșniță 



Foto 2 - Frunză atacată de adult hibernant de ploșniță



Foto 3 - Spic albit din cauza atacului de ploșniță hibernantă la tulpină 



Foto 4 - Atac de Gaeumannomyces graminis - la prima vedere foarte asemănător cu al ploșniței hibernante



Foto 5 - Plantele atacate de patogenul Gaeumannomyces graminis au talie mai redusă iar spicele albite nu se smulg cu ușurință

 

 

Foto 6 - Atac de tripși adulți la spicul de grâu 

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.11(172) 15 - 30 iunie 2016

 

Vizualizat: 1508 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?