Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Vizita neaşteptată a Tanymecus în porumbişte

Publicat: 09 iulie 2018 - 14:59
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În încercarea de a proteja plantele de porumb de secetă şi de atacul răţişoarei - principalii inamici ai culturii, fermierii încearcă să înfiinţeze plantaţiile cât mai devreme, la început de aprilie, mai ales în anii cu primăveri mult mai timpurii şi mai călduroase decât în mod normal. Dar ce se întâmplă dacă ulterior vremea îşi schimbă mersul şi revin temperaturile negative?

Un mare inamic al cultivatorilor de porumb este seceta, care, în cele mai multe cazuri, începe să se manifeste fix în perioada în care cultura ajunge în faza de înflorit-fecundare (când are mare nevoie de apă). Ca o consecinţă a încălzirii globale, arşiţa poate să apară mult mai repede decât în mod normal, acest lucru având consecinţe nefaste asupra viabilităţii polenului şi, implicit, asupra producţiei.

Tanymecus dilaticollis_b
În multe cazuri, temperaturile ridicate şi seceta pot să apară în perioada când plantele de porumb se află în primele faze de vegetaţie (BBCH 10-14). Tot atunci, în zonele de favorabilitate ale răţişoarei porumbului (sudul şi sud-estul ţării), se înregistrează atacuri mari ale acestui dăunător, mai ales în solele unde porumbul a fost semănat în monocultură şi/sau în cazul neefectuării tratamentului seminţelor, dar şi dacă vremea este favorabilă insectei (căldură şi secetă).
În încercarea de a scăpa de secetă şi de atacul răţişoarei (în zonele de favorabilitate ale acesteia), fermierii încearcă să semene cât mai devreme porumbul, la început de aprilie, mai ales în anii cu primăveri mult mai timpurii şi mai călduroase decât în mod normal. Acest lucru este corect până la un punct. Pe măsură ce vremea devine mai caldă per medie, în acelaşi timp este şi foarte imprevizibilă. În anul 2017, în prima jumătate a lunii aprilie, s-au înregistrat variaţii termice foarte mari de la noapte la zi, astfel că au fost zile în care dimineaţa temperatura era sub 5oC, chiar sub 3oC, pentru ca în timpul zilei să depăşească 20oC.
În manualele de fitotehnie se recomandă ca semănatul porumbului să se realizeze când temperatura înregistrată în sol, la adâncimea de 10 cm, la ora 8 dimineaţa, este de 8oC (cu tendinţă crescătoare). Pe piaţă există hibirizi de porumb cu temperatura minimă de germinaţie de 6oC, pretabili la semănatul cât mai timpuriu. De asemenea, în urma cercetărilor efectuate de-a lungul timpului, s-a ajuns la concluzia că în condiţiile ţării noastre, la temperaturi de 15-18oC, porumbul răsare după 8-10 zile de la semănat.

Atac masiv al răţişoarei_b

Dar ce ne facem când iarna se întoarce la mijloc de aprilie?
Ne amintim ce s-a întâmplat în aprilie 2017. Temperaturile scăzute, survenite în perioada germinării pot duce la crăparea tegumentului seminţelor îmbibate cu apă, expunând endospermul şi embrionul diferitelor ciuperci sau bacterii patogene din sol, ceea ce determină apariţia fenomenului de „clocire”. De asemenea, temperaturile mai scăzute au ca efect creşterea duratei răsăririi porumului, precum şi o dezvoltare lentă a plantelor în primele faze de vegetaţie. Acest lucru se întâmplă şi în cazul hibrizilor care pot fi semănaţi la temperaturi mai scăzute, dacă valorile termice sunt sub limitele de toleranţă ale acestor hibrizi. Când avem temperaturi mult prea scăzute pentru data din calendar, indiferent de ce hibrid folosim la semănat sau de cât de performantă este tehnologia aplicată, plantele pot să nu răsară sau să răsară târziu.
Variaţiile zi-noapte au un efect negativ asupra ritmului de creştere al tinerelor plăntuţe. Cu cât oscilaţiile termice sunt mai mari, cu atât ritmul de creştere a plantelor, în primele faze de vegetaţie, va fi mai redus.

Răţişoara atacă fără a fi stingherită de vreme
Temperaturile ridicate din timpul zilei nu împiedică însă activitatea adulţilor răţişoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis) la suprafaţa solului. Temperaturile medii ale aerului mai mari de 20oC şi cele de la suprafaţa solului mai mari de 18oC reprezintă cele mai favorabile condiţii pentru activitatea insectelor. Temperaturile scăzute din timpul nopţii au efecte mult mai mici asupra răţişoarei porumbului decât asupra plantelor de porumb. Când este frig, insectele se ascund fie sub bulgări, fie în crăpăturile solului, până la 15 cm adâncime. Plantele de porumb nu se pot „ascunde”, fiind „nevoite” să stea pe loc şi să suporte toate aceste variaţii climatice.
Cercetări efectuate la INCDA Fundulea (Paulian) asupra relaţiei dintre plantele de porumb şi Tanymecus dilaticollis au scos în evidenţă faptul că acţiunea acestui dăunător nu constă doar în simpla roadere a frunzelor, permiţând apoi refacerea plantelor. În urma atacului constant, dacă avem o rezervă biologică ridicată a dăunătorului, iar condiţiile climatice sunt favorabile lui, are loc un proces de epuizare fiziologică a plantelor de porumb, pe o durată de 15 zile. Pe de o parte, are loc un proces de consumare a plantei de către insecte, pe de altă parte se produce regenerarea şi creşterea plantelor. Acest proces de regenerare este în strânsă legătură cu condiţiile climatice. Seceta sau variaţiile termice ridicate de la zi la noapte au ca efect un proces mai lent de refacere a plantelor atacate.

Activitate intensă a adulţilor răţişoarei porumbului_b

Plantele din sămânţa tratată au şanse mari de refacere
Un atac permanent, corelat cu condiţii nevaforabile plantei, duce în final la distrugerea plantelor de porumb în primele faze de vegetaţie. Dacă însă puterea de consum a insectelor este sub capacitatea de regenerare a plantelor de porumb, atunci cultura trece cu bine de atac, dar este posibil să existe diminuări ale producţiei şi în acest caz, în funcţie şi de mersul vremii. În perioada de maximă sensibilitate a plantelor de porumb faţă de atacul răţişoarei (de la răsărire, la patru frunze, BBCH 10-14), echilibrul este precar, poate să fie „rupt” în favoarea dăunătorilor sau în favoarea plantelor. Prin tratamentul seminţelor, ajutăm plantele să facă faţă presiunii de atac şi să fie consumate într-un grad mult mai scăzut (insectele care consumă plantele provenite din seminţele tratate nu se mai hrănesc după 10-15 minute şi mor în câteva zile), planta având şansa să se refacă mai repede.
Cu toate progresele făcute de ameliorarea porumbului şi cele tehnologice, nu putem controla mersul vremii. Cine a semănat mai repede porumbul în ultimii ani, a scăpat într-o măsură mai mică sau mai mare de suprapunerea secetei şi arşiţei cu perioada de înflorit-fecundare a plantelor (acesta reprezentând un mare câştig), dar nu a reuşit să scape de atacul răţişorei porumbului. Mulţi fermieri din sudul ţării au fost nevoiţi să semene din nou porumbul, cu un efort financiar uriaş, având în vedere faptul că preţul seminţei la hibrizii performanţi de porumb nu este unul mic. E drept că dacă fermierii scapă cu bine de atacul dăunătorilor sau de secetă, pot să aibă producţii foarte bune, oferindu-le cel puţin satisfacţii morale.


UN VIITOR PLIN DE PROVOCĂRI METEOROLOGICE ŞI ENTOMOLOGICE
Încălzirea globală nu înseamnă că România va avea un climat mediteraneean, aşa cum este în Grecia, Spania sau în sudul Franţei. Nu, climatul este temperat-continental. Încălzirea globală nu înseamnă că am scăpat de iarnă sau de valuri de frig, care pot să vină în mijlocul primăverii, aşa cum s-a întâmplat în aprilie 2017 sau în martie 2018. Din contră, extremele pot să fie mai mari: după perioade mai călduroase, pot să vină intervale de vreme mult mai rece decât normalul perioadei şi chiar dacă per medie vremea este mai călduroasă, dacă ne uităm la distribuţia zilnică a temperaturilor sau la variaţiile zi-noapte, ne dăm seama că vremea este mult mai imprevizibilă. Aceste schimbări climatice afectează într-o măsură mult mai mică principalii dăunători ai culturilor agricole, inclusiv Tanymecus dilaticollis, şi într-o măsură mult mai mare plantele de cultură, inclusiv porumbul. Viitorul se anunţă plin de provocări, atât meteorologice, cât şi entomologice.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 7/212 (ediţia 15-30 aprilie 2018)

 

Vizualizat: 76 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?