Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Vizita de lucru a SECETEI în ţara noastră!

Publicat: 17 iulie 2018 - 22:54
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Luna mai este hotărâtoare pentru configurarea viitoarelor producţii de cereale păioase şi de rapiţă. Culturile ajunse în faze de creştere şi dezvoltare reclamă un consum ridicat de apă. Degeaba fac fermierii tot ce le stă în putinţă ca să înfiinţeze culturile şi să le ofere o stare fitosanitară optimă şi o nutriţie corespunzătoare, dacă terenul nu oferă suficientă umiditate. 

Acolo unde sunt posibilităţi, irigarea culturilor este imperios necesară. Aprovizionarea plantelor cu apă este o verigă tehnologică esenţială, iar cine udă în această perioadă va avea numai de câştigat!

Seceta_b

DOBROGEA
SECETĂ EXTREMĂ: „Plângem de pe acum culturile de păioase!”
Fermierii dobrogeni se confruntă cu o secetă extremă. Dacă până acum zece ani, polul secetei era de la comuna Crucea către nord, iată că acum a coborât până spre Negru Vodă. „Eu mă găsesc exact în acest pol, am terenuri în arealul Ciocârlia, Pietreni, Cobadin, Viişoara. Trebuie ploaie! Semănăturile de toamnă au de suferit în creştere şi dezvoltare din cauza stresului termo-hidric. Cerealele păioase sunt la înspicare, urmează să introducă în bob şi au nevoie fiziologică de «lichidul vieţii». Neavând apă, jos la rădăcină nu mai există pământ, este praf; deja a început uscarea plantelor. Aşa că ne aşteptăm la culturi calamitate”, ne-a declarat Gheorghe Albu, fermierul din Cobadin. Acesta crede că în ferma lui vor fi producţii foarte mici, cu pierderi de la 50 la 100 la sută, dar şi ceilalţi cultivatori care vor recolta vor avea probleme cu calitatea recoltei, pentru că boabele vor rămâne şiştave, spicul nefiind plin. Iar odată ce va scădea cantitatea, se vor diminua şi indicii calitativi, astfel încât preţul culturilor semănate în toamnă va fi unul nesatisfăcător. „La suprafeţele cu culturi însămânţate în primăvară, cele prăşitoare, ar mai fi rezervă de apă în sol, căci în toamnă au fost precipitaţii, iar floarea şi porumbul, având rădăcini pivotante, ajung cât de cât la umezeală. Dar tare mă tem că la sfârşitul lunii ne vom plânge, aşa cum ne plângem acum la culturile de păioase!”, a conchis liderul Asociaţiei Producătorilor Privaţi Agricoli de Cereale şi Plante Oleaginoase Constanţa.

Seceta_b

Culturile reclamă precipitaţii
Raul Mărunţelu este un tânăr fermier din comuna Săcele. După examenul de licenţă la USAMV Bucureşti, s-a „plantat” adânc în afacerea de familie, deja pusă pe picioare de tatăl său. „Ne ocupăm de cultura mare; cultivăm grâu, orz, rapiţă, porumb şi floarea-soarelui, dar uşor-uşor vrem să încercăm şi alte specii: mazăre, muştar, soia. Suntem nevoiţi să respectăm cu stricteţe asolamentul, e destul de greu să ai o rotaţie corespunzătoare cu doar cinci culturi. Ştiinţa agronomică recomandă ca timp de şapte ani, floarea-soarelui să nu revină pe acelaşi teren. Or, diversificând structura de producţie, poţi practica un asolament mai bun, cu consecinţe benefice pentru mediul de cultură”, ne-a declarat tânărul agronom.
În ferma dobrogeanului, semănăturile de toamnă ocupă mai mult de 1.000 hectare. Are cultivată rapiţă pe 400 ha, orz pe 200 ha şi grâu pe mai bine de 500 ha. „Am terminat tratamentul doi la grâu şi orz. Am aplicat preventiv un insectofungicid (un insecticid sistemic şi un fungicid cu două substanţe active - ciproconazol şi azoxystrobin) împotriva unui complex de boli şi ciuperci. La păioase va trebui să mai vin cu un tratament, de data asta curativ, deoarece am observat atacul de Rhynchosporium secalis sau arsura frunzelor de orz, dar şi alte boli. Pentru controlul ploşniţelor pregătim un insecticid”, a susţinut cultivatorul.
În ferma familiei Mărunţelu de la Săcele, lucrările de erbicidare au fost realizate la timp. De asemenea, au fost finalizate şi fertilizările cu îngrăşămintele chimice complexe, azotat de amoniu, dar şi cu un fertilizant foliar aplicat în vegetaţie.
„În momentul de faţă avem un deficit hidric foarte serios, care pune în pericol dezvoltarea plantelor prăşitoare, mă refer la porumb şi floarea-soarelui. Şi păioasele sunt afectate, deoarece în perioada asta cer apă. În concluzie, până acum, culturile arată mulţumitor, s-au dezvoltat, au densitate, dar le TREBUIE APĂ!”, a fost strigătul dureros al femierului.

TULCEA
Plantele se ofilesc în aşteptarea unei ploi dumnezeieşti!
Şi fermierul tulcean Cristian Dina se arată destul de îngrijorat de seceta care a lovit şi în acest an pământul Dobrogei. Comuna Dăieni, unde lucrează 200 ha, se află chiar la mai puţin de 15 km de Dunăre, iar culturile se ofilesc în perioadele critice. Nici vorbă de irigaţii şi nici posibilitatea de a fora puţuri, din cauza costurilor...
„Am făcut două tratamente la păioase cu un pachet cu un fungicid şi un insecticid. Am în cultură 95 ha de grâu şi orz. Nu am pus rapiţă! Însă vreau să cultiv începând din toamnă! Am semănat în această primăvară 25 ha cu mazăre, 50 ha cu floarea-soarelui şi 50 ha cu porumb. Aştept ploaia”, ne-a declarat cultivatorul.
Cristian Dina a avut rapiţă - cultură de înverzire - semănată din toamnă, care trebuia întoarsă în primăvară. În martie nu au fost condiţii de lucru în câmp, a notificat APIA şi a primit o amânare de 15 zile. Parcă i-a părut rău când a intrat cu discul, plantele erau bine dezvoltate. Putea face producţie dacă era lăsată.
Undeva aproape de începutul lunii mai a semănat porumbul. Pricepuţi, tractoriştii Ion Rusu şi Gigi Adam au terminat repede şi bine operaţiunea. Concomitent cu semănatul au aplicat starterul - îngrăşământul chimic complex NPK 20:20;0 (250 kg/ha). Plantele răsărite aşteptau prăşitul mecanic şi fertilizarea foliară.
„În tehnologie am introdus Lignohumat, un nou produs pe piaţa îngrăşămintelor organice din România. L-am utilizat şi la erbicidarea cerealelor păioase; îl aplic în continuare la faza de burduf şi în tratamentul foliar în faza de bob în lapte. De asemenea, şi la culturile de primăvară l-am combinat la erbicidare, iar la floare l-am folosit foliar la 7-8 frunze răsărite, iar la porumb în faza de 3-4 g frunze adevărate. Am mari aşteptări”, ne-a declarat fermierul tulcean.

DOLJ
În SUDUL ROMÂNIEI, pământul e uscat
Şi în Pleniţa, unde face agricultură doljeanul Nică Băloi, seceta s-a instalat confortabil. „Culturile arată binişor. Am semănat din toamnă 150 ha cu grâu, 50 de orz, 120 de rapiţă. În primăvară, am pus floare pe 50 ha”, ne-a declarat fermierul, care a renunţat la porumb de vreo 7 ani, din cauză că se fură şi nu are bani de pază.
„Lucrări în câmp nu mai avem. Vin către sfârşitul lunii cu foliarul Lignohumat. Acum trebuie ploaie cât de multă, pământul e uscat”, a susţinut Nică Băloi, precizând că anul trecut, la momentul acesta, avea culturile mult mai frumoase.

GIURGIU
„Dacă nu va ploua, va fi cel mai dezastruos an agricol!”
Şi în judeţele din sudul ţării a venit în vizită de lucru SECETA! Fermierii nu-şi ascund îngrijorarea că vor obţine recolte mult mai slabe decât în 2017, „anul producţiilor ministeriale record”. În zone întinse, terenurile sunt crăpate în profunzime şi atât de uscate, încât tulpinile de grâu abia dacă mai pot fi smulse cu rădăcini. „Avem înregistrate mai bine de 60 de zile de secetă, adică în primăvara asta nu am avut strop de apă. De când mă ştiu, nu am prins un aprilie- mai fără strop de apă!”, ne-a declarat Ionuţ Olteanu, fermier al cărui Grup Agromad Crops (din Bulbucata) lucrează vreo 15.000 ha în Ilfov, Giurgiu, Teleorman şi Dâmboviţa.
„Este un an capricios şi extrem de prost. Am avut apă foarte multă, în trei luni de iarnă au căzut 500 litri, exact cât media anuală. Pentru rapiţă a fost un dezastru. Unde au fost băltiri, culturile au suferit”, a susţinut cultivatorul. În toamnă semănase 6.000 ha de grâu şi 5.000 de rapiţă. Până în februarie, rapiţa a fost superbă, dar după valul de ninsori şi ultima ploaie, i-au putrezit rădăcinile şi a fost nevoit să întoarcă 900 ha. De asemenea, grâul care arăta un potenţial de 8-9 t/ha, a scăzut acum la 6 tone; şi dacă nu va ploua, va coborî la 4 tone.
Ionuţ Olteanu a terminat într-un timp extrem de scurt cele două tratamentele fitosanitare la rapiţă şi la grâu, graţie unei flotile de autopropulsate impresionante, mânuite de oameni pricepuţi.
În primăvară a semănat 600 hectare mazăre, declarate la APIA ca zonă de interes ecologic pentru plata pe înverzire, 500 ha de porumb şi 1.800 de floarea-soarelui. „Plantele sunt răsărite, dar deja încep să intre în stres hidric, cel puţin mazărea, care are rădăcinile mai superficiale. Nici prăşitoarele nu se simt aşa de bine; s-au dus după apă. Rădăcinile pivotante ale porumbului au coborât 15-17 cm până la stratul cu umezeală. Dacă nu va ploua, va fi cel mai dezastruos an agricol, cel puţin în partea de sud a României”, a conchis Ionuţ Olteanu „regele neîncoronat al rapiţei” din România.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 9/214 (ediţia 14-31 mai 2018)

 

Vizualizat: 254 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?