Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Vizita de lucru a apei pe canalul magistral

Publicat: 13 august 2012 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În prezenţa secretarului de stat al Ministerului Agriculturii, Daniel Botănoiu, a ziariştilor şi a televiziunilor, joi, 12 iulie a.c., fix la orele 11:25, agregatul de pompare nr. 6 de la SRP1 Vânători a pornit, în sfârşit

Click pe poza pentru galerie!

Electromecanicul de serviciu a apăsat pe buton! Un vuiet extraordinar s-a iscat. Ni s-a spus să ne depărtăm de geamuri, căci s-ar putea sparge din cauza vibraţiilor. În aceste condiţii, ar fi fost necesar ca muncitorii, ca şi vizitatorii, să aibă halate, căşti de protecţie, antifoane, să fie protejaţi de zgomotul infernal, de asaltul decibelilor! Nimic din toate acestea!

Acesta a fost semnalul pentru alimentarea cu apă din Dunăre a reţelei de canale magistrale din complexa amenajare pentru irigaţii Câmpia Covurlui. Apele fluviului au fost ridicate la 94 m şi transportate pe terasă la o distanţă de 65 km, pentru ca în următoarele zece zile să ajungă până spre platoul Matca.

SRP 1 Vânători are 10 agregate de pompare, cu motoare de 6 MW. Debitul fiecărui agregat este de 4,5 mc/s. Se spune că înainte, pe vremea comuniştilor, când pornea staţia, se oprea curentul în Galaţi. În zilele în care se lucra cu 7 agregate de pompare din zece, se irigau 5.000 ha/zi. Acum, se aplică udări pe 15 mii ha/an!

 

„Ministrul” a plecat, problemele au rămas

Secretarul de stat Daniel Botănoiu părea mulţumit. A bifat o acţiune: a asistat la pornirea agregatului de pompare. „După cum vedeţi, noi suntem extrem de interesaţi să funcţioneze sistemele de irigaţii. Este un prim pas pe care l-am făcut în judeţul Galaţi.

La nivel naţional, punem bază pe funcţionarea organizaţiilor de udători şi îi felicit că astăzi au reuşit să facă funcţională o investiţie care - sperăm noi - să fie mult mai productivă, să fie mult mai eficientă în perioada următoare după ce statul român şi UE vor interveni pentru modernizarea şi retehnologizarea infrastructurii”, a declarat oficialul MADR.
Ministrul a plecat în Capitală, dar marile probleme au rămas aici!

De asemenea, Daniel Botănoiu a anunţat, în premieră, că s-a găsit o soluţie pentru ca energia electrică pentru irigaţii să fie mai ieftină cu 20%.

Totuşi, după părerile unor specialişti, folosirea tarifelor de tip B nu este o soluţie pentru a micşora cheltuielile. Asta presupune mai multe opriri şi porniri ale agregatului de pompare, ceea ce scade siguranţa în exploatare. În plus, nu trebuie uitat riscul arderii motoarelor.

Viorel Nica, preşedintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România (LUAIR), prezent la Galaţi, ne-a declarat: „Aceste instalaţii sunt energofage, iar din cauza băieţilor deştepţi, preţul la energia electrică este dublu de la producător către consumator. Irigaţiile în România au funcţionat cu preţurile energiei electrice de la uz casnic”.


Federaţia nu preluase infrastructura

Cea mai mare federaţie de irigaţii din ţară (75.276 ha) - FOUAI Câmpia Covurlui - a luat fiinţă în urmă cu câteva săptămâni, prin ordin MADR. Din cele 18 organizaţii, pot iriga aproape jumătate iar la această dată se pot aplica udări numai pe circa 25 mii ha.

Umplerea reţelei de distribuţie la un nivel de exploatare de 1,5 m costă 140 mii de lei! La data la care am făcut documentarea (12 iulie a.c.), FOUAI Câmpia Covurlui nu avea preluată infrastructura de irigaţii de la ANIF Galaţi prin protocol de predare-primire.

De ce? Preşedintele Federaţiei, Petru Bărceanu, nu a vrut să comenteze această situaţie. Au fost unele discuţii aprinse. Se pare că patrimoniul urmează să fie predat în două forme: în starea în care este sau reabilitat de ANIF cu bani de la stat.

 

Un mastodont cu pierderi mari de apă!

„Câmpia Covurlui este o amenajare pentru irigaţii veche, ce scârţâie din toate balamalele!”, ne-a declarat Ion Cazacu, vicepreşedinte LUAIR. A fost dată în exploatare în anul 1986. O parte din reţeaua de aducţiune este distrusă. „Funcţionăm cu mastodontul acesta, dar cu pierderi mari de apă! Din proiectare, amenajarea hidrotehnică Câmpia Covurlui trebuia să aibă o pierdere tehnologică de apă de circa 30%; în momentul acesta cred că este de 60%”, apreciază Ion Cazacu.

Între anii 2008 şi 2009 a avut loc reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii din sistemul Câmpia Covurlui cu bani de la buget. Foarte mulţi bani…De atunci, totul a rămas în bătaia Crivăţului!

 

Distrugeri pe reţeaua de aducţiune

Pe terasa Covurlui, sunt zone de loess. Din cauza tasărilor neuniforme, unele porţiuni de canale s-au forfecat. S-au făcut caverne prin care apa se infiltrează. În afară de acestea, concentrările de ape pluviale au rupt canalul în multe locuri.

Şi nu în ultimul rând, mâna omului! S-au furat dalele de pe infrastructura de aducţiune. Dacă nu se iau măsuri de refacere şi de impermeabilizare a reţelei, distrugerile şi degradarea continuă. Acolo unde s-a asigurat paza, adică în staţiile de pompare, s-au oprit furturile. Dar, în amenajare, în ploturile de irigaţii, pe antene, la sifoane, conductele, racordurile, piesele metalice s-au dezgropat şi tăiat. În final, au fost vândute la fier vechi.

În cea mai mare amenajare din ţară este mult de lucru. Lucrările de reabilitare cer mulţi bani. Proiectele prin Măsura 125 au o valoare maximă de 1 milion de euro de fiecare OUAI sau FOUAI! Puţin, foarte puţin pentru cât este de reparat!

 

Sifonul - o bombă cu ceas!

Pe 15 iulie, apa ajunsese la sifonul Suhurlui. Cu întârziere. Agregatul de pompare de la SRP1 Vânători a fost oprit din motive tehnice. A necesitat intervenţia tehnicienilor timp de vreo 12 ore.
Pe canal, la Suhurlui, nivelul era la 1,5 m. Sifonul este o conductă în formă de “U” pentru ca lichidul să treacă de la un nivel la altul, pe deasupra sau pe sub un obstacol care împiedică scurgerea liberă.

Sifoanele din Câmpia Covurlui sunt un real pericol pentru siguranţa locuitorilor din satele apropiate. Sifoanele de la Mălina şi Lozova au un diametru de 3,5 m. Treci cu Raba prin ele. În anul 2009, erau gata-gata să cedeze. La Lozova s-a rupt efectiv sifonul, fiind la un pas de o mare tragedie!

 

Firmă în faliment cu factură neplătită

Între anii 2007 şi 2008, firma lui Ionel Chiriţă a câştigat licitaţia publică pentru lucrările concesionate de ANIF. În anul următor a executat reparaţiile la sifonul Lozova. Lucrarea rezistă de atunci. Însă factura (peste 500 mii lei) pentru lucrările prestate în anul 2009 nu a fost plătită de către ANIF până acum. Ionel Chiriţă susţine că în februarie 2010, MADR a alocat bani pentru lucrarea de la Lozova, dar nu au ajuns la firma lui.

„Au fost deturnaţi! ANIF Galaţi a plătit facturile restante - cu penalităţi cu tot - la energia electrică!” Ionel Chiriţă a fost nevoit să se adreseze justiţiei. „În 2009, aveam o cifră de afaceri de aproape 1 milion de lei, acum nu mai fac faţă datoriilor pe care le am, creditorii îmi sar în cap...”, şi-a vărsat năduful Ionel Chiriţă.

După reparaţia făcută în anul 2009, sifonul Lozova a rezistat pe ambele fire, dovadă că acum face faţă probelor tehnologice şi chiar aplicării udărilor.

 

Probe cu apă

Preşedintele FOUAI Câmpia Covurlui, Petre Bărceanu, este neliniştit. Ştie că în aceste zile va avea mult de lucru: „Noi facem, deocamdată, probe cu apă! După care aşteptăm să preluăm infrastructura asta.

Trebuie văzut dacă rezistă canalul şi sifoanele la un anumit nivel de apă şi de presiune. Pe aducţiune, sunt porţiuni de canal unde nu a mai curs apă din 2009. De atunci, au fost surpări de fund, probleme la podeţe, la stavile sau la noduri. După terminarea probelor, în funcţie de comenzile de apă ale organizaţiilor către federaţie, se continuă sau nu cu funcţionarea SRP1 Vânători!”


Eforturi zădărnicite

Din cauza defecţiunilor de pe infrastructura interioară şi a lipsei de echipamente de udare, doar 30% din suprafaţa deservită de Federaţie poate fi irigată. Regulamentul de exploatare recomandă mai mult; cel puţin 40%, pentru ca apa să fie folosită eficient.

E bine că avem apă! După cum remarca directorul executiv al DADR Galaţi, Profira Onode, multe dintre organizaţii nu au echipamente de udare. Le vine apa la nas, dar n-au cu ce s-o aducă la rădăcina plantei!

 

Echipamente de udare în conservare

Societatea Agrimat se află undeva la capătul amenajării hidrotehnice Câmpia Covurlui. Managerul societăţii, inginerul Gavrilă Tuchiluş, ne-a declarat, profund revoltat, că de câţiva ani stă cu echipamentele moderne de udare în curte. Are potenţial de irigat de 300 ha/zi, dar n-are apă! Canalul de unde se alimentează staţiile de pompare n-a mai primit „sfântul botez” al apei de câţiva ani! Ca să ajungă pe platoul Matca, Dunărea este urcată la 96 m şi adusă de la 84 km.

Pentru zona Matca ar fi o soluţie tehnică mai la îndemână. Alimentarea cu apă din Siret. S-ar iriga aproape 30.000 ha, aşa cum este prevăzut într-un proiect, înnămolit pe la MADR. Dacă s-ar pune în operă, tariful de livrare a apei ar scădea la 50% faţă de cât este acum, situându-se undeva între 155 şi 312 lei/mia de mc.

Alte avantaje: apa nu va mai fi pompată la o înălţime de nivel de 96 m, ci numai la 40 m; transportul se va scurta cu aproape 60 km, adică sub o treime, ceea ce, implicit, va reduce şi pierderile; plus consumul energetic scăzut.


Dezastru de proporţii în agricultura gălăţeană

Joi, 12 iulie, a.c., gălăţenii au încercat să declare calamitat judeţul. Ministerul n-a fost de acord.
Acum, tabloul agriculturii gălăţene este în culori sumbre. Faţă de anii trecuţi, în judeţ, s-a recoltat de şase ori mai puţin grâu. Porumbul se usucă pe câmp. Rapiţa a fost compromisă în proporţie de peste 90%. Mai bine de o treime din cultura de floarea-soarelui a avut deja de suferit. Îngrijoraţi şi deznădăjduiţi, marii fermieri sunt ameninţaţi de spectrul întunecat al falimentului, iar micii agricultori, de cel al foametei.

Inginerii Jan Florescu şi Petre Grigore susţin că în cele peste trei decenii de când fac agricultură performantă nu s-a mai întâmplat aşa ceva. Parcă prin 1983 s-au mai înregistrat producţii aşa mici la cerealele păioase.

Pentru mulţi agricultori din Câmpia Covurlui, apa a venit prea târziu! Multe culturi de primăvară nu se mai pot redresa. În unele zone, nici combina nu mai are ce recolta. Poate, doar la coasă! Grâul are talie mică, este de-o şchioapă. Sunt suprafeţe întregi în care porumbul şi floarea-soarelui s-au ofilit sau se uscă. Pământul este crăpat. Pe terasă s-au înregistrat temperaturi de peste 50 de grade la sol. Stres hidric... Stres termic...

„Cine nu irigă este fiul ploii!”, a declarat Daniel Botănoiu. Asta ar însemna că mulţi fermieri gălăţeni sunt... fiii vitregiţi ai apei!

În judeţul cu Dunăre, Siret şi Prut, culturile agricole se usucă. Seceta pedologică ... citeşte buletinele meteo! Seceta s-a instalat confortabil încă de la jumătatea anului trecut. A plouat foarte puţin, circa 200 l/mp. Ar fi trebuit să avem precipitaţii de două ori pe atât, dacă ţinem cont de specificul zonei. Orice carte de agrotehnică îţi spune că pentru o dezvoltare normală, plantele au nevoie de circa 600 l/mp anual.

 

Măsura 125 - greu de accesat

Fermierii vor să irige! Însă e dificil. Totul este foarte scump. Agricultorii se plâng că nu au cum să-şi cumpere echipamente de irigat. Anul acesta, producţia-i slabă, majoritatea cultivatorilor având credite bancare împovărătoare, nu-şi permit să mai plătească şi apa de irigare; nu au de unde!

În domeniul irigaţiilor, deocamdată nu există decât accesarea Măsurii 125 - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii. Însă, ghidul solicitantului este foarte complex, stufos şi greu de realizat.

Ionel Chiriţă, fermier care lucrează o suprafaţă de 450 ha în lunca Siretului, susţine că implementarea măsurii dă mari dureri de cap. Se chinuie de un an să finalizeze un dosar pentru accesarea fondurilor europene. „Procedura este cumplit de greoaie.

Fac depunerea proiectului astăzi, aşa costisitor cât este el, şi de-abia pe la anul prin toamnă poţi să ajungi la proiectare! Banii alocaţi nu sunt suficienţi. Un milion de euro nu ajunge nici măcar pentru înlocuirea conductelor principale. Să nu mai vorbim şi de alte revizii. Unele staţii de pompare nu au automatizare”.


Soluţia: simplificarea ghidului şi suplimentarea fondurilor

Ce-i de făcut? O soluţie a identificat-o Ion Cazacu: „Până în septembrie s-ar impune să fie simplificat ghidul şi mărită valoarea maximă a proiectului. Un milion de euro nu este suficient, iar suma totală de 25.000.000 de euro - alocată pentru sesiunea din septembrie - este insuficientă. Să se taie de acolo de unde nu este important şi să se aducă pe irigaţii!”

Liderul LUAIR a înmânat un memoriu oficialului de la MADR, Daniel Botănoiu. La unul din puncte a cerut ca federaţiile - în funcţie de suprafaţa administrată, de complexitatea lucrărilor şi de mărimea infrastructurii - să primească mai mulţi bani pentru proiecte.

Aşadar: 2 mil. de euro pentru structurile federative care au sub 5.000 ha, 2,5 mil. pentru cele cu suprafeţe cuprinse între 5 şi 10 mii de ha, 4 mil. pentru cele care au între 10 şi 25 mii de ha. De asemenea, ar trebui alocate 8 mil. de euro pentru federaţiile care deţin între 25 şi 50 mii de ha, iar FOUAI-urile care depăşesc 50 mii de ha să primească 12 mil. de euro pentru accesarea unui proiect.

Deocamdată, solicitarea Ligii este în orizontul de aşteptare. Aceste modificări la Măsură ar trebui „binecuvântate” de Bruxelles.


Investiţii de 64 mil. lei, eficienţă... zero!

Situaţia investiţiilor este cel puţin ciudată! Am în faţă o hârtie cu sumele alocate şi suprafeţele irigate de OUAI-urile gălăţene, între anii 2007 şi 2012. Lecturez: sprijinul financiar acordat de la bugetul consolidat al statului, pe total judeţ, a fost de 56.173.547 lei.

De asemenea, Banca Mondială a finanţat lucrări şi a dotat organizaţiile de utilizatori cu echipamente de irigare în valoare de 6.510.065 lei. În acest cincinal, în total, s-au alocat 64.570.427 lei. Eficienţa acestui efort investiţional este aproape nulă, din moment ce s-au irigat suprafeţe din ce în ce mai mici, iar producţiile agricole nu au înregistrat sporuri semnificative.

 

De ce nu se irigă culturile?

Astfel, în 2009, suprafaţa irigată a fost de 83.998 ha; în 2010, a scăzut de aproape opt ori, ajungând la 10.665 ha. Anul trecut s-au aplicat udări pe 15.551 ha, iar la data de 17.07.2012 s-au irigat numai 13.328,2 ha.

În perioada 2009 - 2012, prin programele Băncii Mondiale, s-au reabilitat o serie de obiective de investiţii la SPA Lieşti, SPA Vameş, SPA Barboşi şi SPA Prut. Unele dintre aceste staţii de pompare de alimentare nici nu au funcţionat. Altele nici măcar nu au fost predate organizaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii!! De ce?

Răspunsul la această întrebare sperăm să-l aflăm într-o viitoare anchetă pe această temă.

 

INFO
Din evidenţele ANIF Galaţi

• Suprafaţa amenajată la irigat a judeţului Galaţi este de 140.034 ha, din care în sisteme mari sunt 137.433 ha şi amenajări locale - 2.601 ha.
• Începând cu anul 2000 s-au înfiinţat 52 de organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii cu un teritoriu de 124.160 ha, în care sunt incluse şi cele 254 ha ale amenajărilor locale.
• Cele patru FOUAI legal constituite acoperă 89.692 ha:

FOUAI Câmpia Covurlui - 75.276 ha, incluzând 18 organizaţii;
FOUAI Tămăoani-Fântânele - 6.676 ha, cu două organizaţii;
FOUAI Folteşti-Prut - 2.539 ha, cu patru OUAI;
FOIF Liveşti - 5.201 ha, ce include trei organizaţii.

• Realibilitări prin programul Băncii Mondiale în perioada 2009-2012: SPA Lieşti - 5.201 ha; SPA Vameş - 6.932 ha; SPA Barboşi - 3.182 ha; SPA Prut - 5.597 ha.
• La data de 11 iulie 2012, în amenajarea Câmpia Covurlui, din 18 organizaţii de irigaţii, numai OUAI Vânători avea încheiat contract sezonier de udare pentru o suprafaţă de 400 ha şi a irigat 704 ha.
• La 16 iulie, ANIF Galaţi avea contractată o suprafaţă de 39.824 ha ale OUAI, s-au aplicat udări pe 13.328,2 ha, din care prima udare s-a făcut pe 10.538 ha. Volumul de apă livrat a fost de 6.936,1 mii mc, cu o normă de irigaţie realizată de 658,2 mc/ha.


„Nu ai la ce să dai apă!”

Inginerii Ion Bujor şi Andrei Banaga cultivă o suprafaţă de câteva mii de hectare în Câmpia Covurlui. Exploataţia agricolă pe care o administrează se numeşte Agrocov. Cei doi fermieri ne-au spus că: „În momentul ăsta nu ai la ce să dai apă; la porumb, nu mai poţi; la floare – nu! Probabil că undeva în septembrie se poate iriga înaintea arăturii, udare de aprovizionare a solului. Pe zone întinse, pământul este crăpat.

La arat ies bolovani, se rup cuţitele la pluguri. Pentru a face un pat germinativ cât de cât pregătit, agrotehnic, trebuie să-i dai apă”.

Vizualizat: 654 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?