Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Viteza de creştere a ierbii

Publicat: 07 aprilie 2017 - 12:30
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Păşunatul pajiştilor la stadiul optim de dezvoltare a plantelor asigură o iarbă apetisantă pentru animale, bogată şi echilibrată în substanţe nutritive. În orice tip de pajişte naturală sau semănată, alegerea momentului optim de începere a păşunatului se stabileşte în funcţie de stadiul de dezvoltare al speciilor de graminee de pajişti. Astfel, valoarea furajeră a unei pajişti variază, în timpul perioadei de vegetaţie, în funcţie de stadiul de dezvoltare al plantelor de graminee (vezi Tabel). 

Păşunatul la o fază avansată de dezvoltare a speciilor de graminee din compoziţia floristică a pajiştilor influenţează negativ valoarea furajeră a pajiştilor prin scăderea puternică a indicilor de calitate a ierbii (o scădere de 2-3 ori a conţinutului de proteină brută şi a digestibilităţii şi o creştere de 40-60% a conţinutului de celuloză).
În decursul unei perioade de vegetaţie, de la faza de 10-12 cm înălţime a plantelor şi până la înflorirea deplină, la modul general, toate plantele de pajişti prezintă trei faze de creştere:
• lentă, cu o dezvoltare slabă a plantelor şi o proporţie scăzută de frunze;
• foarte rapidă, cu o dezvoltare puternică a plantelor (număr mare de frunze, lăstari) şi o creştere exponenţială a producţiei de masă-verde;
• scăzută, în perioada de înflorire, în care planta mobilizează resursele sale pentru refacerea rezervelor de substanţe nutritive necesare înfloritului şi formării seminţelor (vezi figură).
În perioada de reluare a vegetaţiei primăvara, cât şi de refacere a vegetaţiei după cosire sau păşunat, producţia de masă verde a pajiştilor se corelează cu nivelul de creştere a plantelor:
• în primele 6-9 zile de la reluarea vegetaţiei, producţia de masă verde este de cca 0,5 t/ha datorită creşterii lente a plantelor;
• după 12-14 zile se realizează o creştere rapidă a plantelor, iar producţia de masă verde creşte de aproape opt ori (4 t/ha);
• după aproape 3 săptămâni de la reluarea vegetaţiei (21-24 zile), producţia de masă verde ajunge la cca 6 t/ha (o creştere de 12 ori faţă de prima fază);
• după aproape 4 săptămâni (30 de zile), când speciile din vegetaţia pajiştilor au înălţimea de 18-22 cm şi sunt în faza de început de înspicare - butonizare, iar altele la începutul fazei de înflorire, producţia de masă verde este de cca 7 t/ha (o creştere de 14 ori faţă de prima fază).
Un element important de care trebuie să ţină seama crescătorul de animale atunci când stabileşte încărcătura de animale (numărul de unităţi vită mare pentru un hectar de pajişte) este viteza de creştere - formare a ierbii, respectiv cantitatea de masă verde (substanţă uscată) ce se realizează zilnic şi care se raportează la un hectar de pajişte. Astfel, în prima parte de reluare a vegetaţiei, în primăvară sau după cosire-păşunat, creşterea mai lentă a plantelor asigură o cantitate de 50-100 kg masă verde/ha/zi. În perioada de creştere mai puternică a plantelor, în intervalul de 7-14 zile de la reluarea vegetaţiei, cantitatea de masă verde realizată este de 300-400 kg/ha/zi, iar în ultima perioadă de creştere (mai lentă), producţia zilnică de masă verde este de 150-200 kg/ha/zi.
Viteza zilnică de creştere a plantelor de pajişti este condiţionată de o multitudine de factori naturali şi tehnologici: gradul de umiditate, seceta, temperatura, gradul de fertilitate a solului, lucrările de ameliorare aplicate etc.
Cantitatea de masă verde disponibilă pentru animale în timpul păşunatului este în funcţie de înălţimea şi densitatea plantelor din pajişte. În urma studiilor efectuate s-a estimat că pentru fiecare centimetru de creştere în înălţime a plantelor se realizează o producţie de cca 0,5 t/ha/cm de masă verde (sau 100 kg s.u./cm/ha). Astfel, la o înălţime medie de 15 cm a plantelor, producţia de masă verde este de cca 7,5 t/ha (1,5 t/ha substanţă uscată).

 

VALOAREA NUTRITIVĂ A GRAMINEELOR DE PAJI{TI LA DIFERITE FAZE DE DEZVOLTARE (%)

 tabfura1

Fazele de creştere a plantelor de pajişte şi producţia de masă verde a pajiştilor

grafic-plante-furajerea1


Articol publicat in revista Ferma nr. 6 (189) din 1-15 aprilie 2017

Vizualizat: 355 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?