Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Vine primăvara…

Publicat: 06 martie 2010 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Pentru suprafeţe mai mari de cereale păioase fertilizarea ar fi trebuit să înceapă, cu deosebire acolo unde dotarea cu maşini de administrat îngrăşămintele chimice nu permite terminarea în timp scurt a fertilizării.

Click pe poza pentru galerie!

Şi mai este un motiv pentru care îngrăşămintele chimice ar fi bine să fie măcar în curte: vine sezonul scumpirilor de primăvară. În acest caz scumpirile nu au fost „impuse prin negocierile cu Uniunea Europeană”, nu pot fi motivate prin devalorizarea leului în raport cu valutele, ci au un singur motiv: îngrăşămintele se vând şi scumpe pentru că sunt necesare şi puţine.

 Înainte de a trece mai departe este necesar de a face o precizare: în agricultură două mijloace contribuie la creşterea producţiei: 1. soiul şi 2. fertilizarea.

Soiul este principalul mijloc de producţie în agricultură. El este lucrătorul din câmp. Un soi cu o capacitate mare de producţie şi de calitate poate să facă fermieri fericiţi, dar numai dacă i se asigură condiţiile de manifestare a potenţialului de producţie şi de calitate.

Atenţie însă: soiul bun trebuie pus la locul potrivit.

Un soi de slabe performanţe nu aduce rezultatele aşteptate nici dacă i se asigură condiţiile ideale de cultură. Este şi cazul unui soi bun pus la loc nepotrivit, ceea ce înseamnă că nu i se asigură condiţii bune.

Fertilizarea (chimică, organică, foliară) are o însemnătate deosebită pentru că asigură sursa de elemente pe care soiul le transformă în recoltă.

Toate celelalte măsuri tehnologice (erbicidatul, prăşitul, combaterea bolilor şi dăunătorilor) nu contribuie la creşterea producţiei. Totuşi ele sunt foarte importante pentru că păstrează producţia la nivelul la care am ridicat-o prin banii daţi pe un soi bun şi pe îngrăşăminte suficiente. Nu stă apa într-o găleată spartă.

Nu rămâne producţia la nivelul asigurat de un soi bun şi o fertilizare corespunzătoare, dacă lăsăm buruienile să consume din îngrăşămintele aplicate iar plantele nu pot lucra din cauza bolilor şi dăunătorilor.

În situaţia creată prin piaţa foarte slabă a produselor agricole, se pune tot mai frecvent o întrebare: ce să mai cultivăm ? La această întrebare consider că nu se poate da un răspuns tranşant şi pe placul fermierilor. Ci trebuieşte făcut o distribuire a riscurilor: cultivaţi câte ceva din mai multe culturi.

Dar oricare cultură ar intra în opţiunile dumneavoastră, un lucru trebuie să fie respectat cu stricteţe: alegeţi cel mai potrivit soi pentru zona de cultură şi pentru scopul propus şi daţi plantelor ce (şi când) le place pentru a da ce vă doriţi.

Nu spuneţi niciodată „Eu nu mai fac lucrarea asta” pentru că se poate întoarce împotriva dumneavoastră şi tot efortul de până atunci să fie în zadar. Imaginaţi-vă că treceţi înot un râu. Ce se poate întâmpla dacă, la doi metri de mal, nu mai înotaţi pentru că oricum sunteţi aproape? Cât timp plantele sunt în câmp, nimic nu trebuie să aibă să aibă prioritate înaintea lor.

Unde pune omul gospodar mâna, pune şi Dumnezeu mila.

Pentru că în situaţia de moment din piaţa cerealelor, problema majoră nu o constituie nivelul preţurilor. Ele sunt aproximativ cele de pe piaţa mondială.

Cauzele sunt cu totul altele: lipsa consumatorilor, lipsa calităţii, nivelul redus al subvenţiilor şi plata cu întârzâiere a subvenţiilor. Aceste situaţii ar trebui corectate prin măsuri de profunzime, nu de suprafaţă.

Pentru a ajuta măcar un pic omul gospodar să-şi facă socotelile, reamintesc câteva lucruri care nu trebuiesc neglijate în luarea deciziei de cumpărare.

• Identificaţi corect şi complet problemele pe care la aveţi. O identificare aproximativă va duce la rezolvări aproximative.

• Folosiţi produsul cel mai ieftin dar care poate să rezolve problema. Nu cumpăraţi un produs numai pentru că este ieftin, dacă nu este şi rezolvarea potrivită.

• „Nu vă legaţi viaţa de o singură speranţă şi corabia de o singură ancoră”. Nu folosiţi un singur soi, sau un singur produs. Chiar dacă până acum v-au mulţumit, pregătiţi-vă variantele de rezervă.

Şi vă rog să nu uitaţi un aspect foarte important: agricultura se face după pământ şi după vreme. Vă doresc vreme şi vremuri bune!

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(33)/2005

Vizualizat: 619 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?