Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Viespea rapiţei - atac invizibil, daune totale

Publicat: 20 noiembrie 2017 - 01:09
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Athalia rosae este foarte greu de depistat în lanul de rapiţă. De multe ori ne trezim cu plantaţia distrusă în vetre „peste noapte”. Tocmai de aceea, după răsărire, cultura trebuie monitorizată zilnic, mai ales în primele faze de vegetaţie, când plantele sunt „plăpânde”.

La mijlocul lunii septembrie, vara intrase „în prelungiri”. În multe regiuni din sudul ţării temperaturile au depăşit 35oC, în timp ce în centrul Transilvaniei şi în vestul ţării maximele au ajuns la 32oC. Fermierii au încorporat în sol sămânţa de rapiţă fie în a doua parte a lunii august, fie la început de septembrie. Au beneficiat şi în toamna acestui an de autorizarea temporară a folosirii la tratamentul seminţelor a substanţelor active imidacloprid şi clotianidin & betaciflutrin în vederea protejării tinerelor plăntuţe de atacul puricilor. Vremea secetoasă din prima jumătate a lunii septembrie a adus în câmp puricii de pământ (Phyllotreta spp.) şi puricii cruciferelor (Psylliodes chrysocephala). Dacă fermierii nu au reuşit să trateze seminţele înainte de semănat iar plantele de rapiţă au avut o răsărire stânjenită din cauza deficitului de umiditate din sol, puricii „şi-au făcut de cap”, producând daune destul de mari.

Adult de viespea rapiţei pozat într-o cultură de rapiţă (13.09.2017)_bClick pe poza pentru galerie!

Nu confundaţi atacul puricilor cu cel al viespii rapiţei
Dacă ne uităm cu atenţie în lanurile de rapiţă, putem observa că frunzele cotiledonale (foto 1) sau primele frunze adevărate sunt minate. Ceva mai târziu putem observa orificii rotunde sau ovale (foto 2). Acestea se pot mări, existând riscul să rămână întregi numai nervurile (foto 3), cultura fiind în pericol dacă atacul este generalizat. „Vinovate” sunt larvele celei de-a doua generaţii a viespii rapiţei (Athalia rosae). Larvele sunt omizi false, polipode (22 de picioare), la completa dezvoltare măsoară 15-18 cm, capul este negru iar restul corpului e cenuşiu-verzui. Dacă vremea este favorabilă, fără ploi, şi dacă populaţia acestui dăunător este numeroasă într-o anumită solă de rapiţă, atunci pagubele pot fi pe măsură. Unii fermieri se minunează cum în câteva zile frunzele de rapiţă arată ca „bombardate”, iar în unele cazuri nu mai rămân din ele decât nervurile.
Larvele viespii rapiţei au un potenţial ridicat de a produce pagube, dar în acelaşi timp sunt „invizibile”. De regulă, se găsesc pe faţa inferioară a frunzelor de rapiţă (foto 4). Pe 18 septembrie am identificat larvele într-o cultură de rapiţă aflată în stadiul de 4 frunze (BBCH 14). Larvele nu erau la completa dezvoltare, măsurau aproximativ 10 mm în lungime, dar deja erau destul de active în „găurirea” frunzelor de rapiţă. Foarte important e să nu se confunde atacul produs de purici cu cel provocat de larvele viespii rapiţei. Orificiile puricilor sunt mult mai mici decât cele produse de larvele viespii rapiţei, în acest prim caz plantele având aspect „ciuruit”. Orificiile produse de larvele viespii rapiţei sunt mai mari şi pot fi dispuse neregulat.

Speciile de crucifere - ultima „masă” înainte de iernare
Stim că viespea rapiţei, în condiţiile ţării noastre, prezintă două generaţii pe an. Iernează în sol ca larvă complet dezvoltată, adăpostită într-un cocon ţesut din fire de mătase. Primăvara, larvele se împupează în luna aprilie iar adulţii primei generaţii apar în luna mai. După câteva zile are loc împerecherea, apoi depunerea ouălor. Cu ajutorul ovipozitorului (în formă de fierăstrău), femela desface pe marginea frunzei cele două epiderme şi depune în spaţiul creat câte un ou. După 1-2 săptămâni apar larvele, care la început minează frunzele, ulterior produc orificii şi apoi se hrănesc cu toată frunza. În urma cercetărilor, efectuate atât la noi în ţară, cât şi în străinătate, s-a ajuns la concluzia că durata de timp necesară pentru dezvoltarea completă a larvelor primei generaţii este cuprinsă între 20 şi 50 de zile, fiind în strânsă corelaţie cu condiţiile de mediu. Ajunse la completa dezvoltare, larvele se retrag în sol, la adâncimea de 5-15 cm, iar după 2-3 săptămâni apar adulţii următoarei generaţii. Aceştia vor depune ouăle pe culturile de crucifere, inclusiv rapiţa de toamnă. Larvele celei de-a doua generaţii se dezvoltă în perioada august-septembrie, iar la completa dezvoltare ele se retrag în sol unde vor ierna până în primăvara anului următor.

Prevenire: o plantă bine hrănită „luptă” mai bine cu „intruşii”
În literatura de specialitate se recomandă distrugerea buruienilor, mai ales a celor din aceeaşi familie botanică cu a rapiţei (crucifere), acestea putând să fie gazde intermediare pentru viespea rapiţei. O altă recomandare este efectuarea arăturilor după recoltarea rapiţei sau a altor crucifere, pentru a scoate larvele din sol. În prezent, mulţi fermieri au înlocuit arătura cu sistemul de lucrări minime ale solului.
Nu în ultimul rând, se recomandă o fertilizare echilibrată pentru a asigura un start bun al plantelor de rapiţă la începutul perioadei de vegetaţie, precum şi o bună dezvoltare a acestora.
În cazul depăşirii pragului economic de dăunare (PED) de două larve/plantă, se recomandă un tratament în vegetaţie cu unul dintre produsele avizate în CODEX. Până aici toate bune şi frumoase. Dar sondajele pentru determinarea larvelor viespii rapiţei sunt foarte greu de realizat. Insectele sunt mici şi stau pe faţa inferioară a frunzelor. Având în vedere că plantele de rapiţă sunt mici, cine face sondajele trebuie să stea în poziţie aplecată, să se uite cu atenţie la frunze pe toate feţele şi trebuie să aibă ochi buni pentru a le observa. Mai ales, trebuie multă răbdare. Este necesar să se facă sondaje, pentru a nu exista riscul de a efectua un tratament când nu trebuie. Dacă au apărut orificii pe frunze, nu putem şti numai din prezenţa acestora care este nivelul populaţiei acestui dăunător. Pe de altă parte, dacă vremea este favorabilă, în numai câteva zile te poţi trezi că îţi dispare cultura la propriu, fie în vetre, fie toată sola (situaţii mai rare).

TREI GENERAŢII PE AN ÎN LOC DE DOUĂ?
În România, viespea rapiţei are două generaţii pe an. Larvele celei de-a doua generaţii se dezvoltă în perioada august-septembrie, iar la completa dezvoltare ele se retrag în sol până în primăvară.
Pe 13 septembrie, într-un lan de rapiţă răsărit de câteva zile am pozat un adult de Athalia rosae (foto 5). Adultul era prezent într-o perioadă mai târzie decât în mod normal! Dar în lipsa unei monitorizări pe mai multe regiuni şi ani, nu pot spune dacă avem o generaţie în plus faţă de cum scrie la carte (ca efect al încălzirii globale) sau, pur şi simplu, era un adult apărut din eclozări mai târzii.

 
 Articol publicat in revista Ferma nr. 17/200 (editia 1-14 octombrie)

Vizualizat: 343 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?