Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Viermele roşu al paiului - recoltaţi de urgenţă grâul în zonele afectate!

Publicat: 17 iulie 2018 - 22:53
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Voi scrie acum despre un dăunător mai puţin cunoscut fermierilor, dar care poate să producă pagube mari de producţie în anii în care îşi face apariţia. Este vorba de viermele roşu al paiului (Haplodiplosis marginata). Denumirea populară a speciei este dată de larvele acestui dăunător, care se găsesc în tulpinile de grâu. 

Dăunătorul nu este prezent în toată ţara, ci are un areal limitat, în zonele colinare din judeţele Argeş, Dâmboviţa, Teleorman sau Olt. Atacul acestui dăunător prezintă o anumtă ciclicitate, fiind în strânsă legătură cu condiţiile climatice, dar în anii în care se manifestă atacul, pierderile de recoltă pot să fie mai ridicate.

Adult de Haplodiplosis marginataClick pe poza pentru galerie!

Particularităţile biologice ale insectei
Ciclul biologic al acestor insecte prezintă nişte particularităţi interesante. Practic, datorită acestor particularităţi avem ciclicitatea atacului (o dată la 3-4 ani). Insecta prezintă o generaţie pe an, iernează ca larvă aflată la completa dezvoltare în sol, dar în anii cu condiţii climatice nefavorabile dezvoltării, cum ar fi secetă şi temperaturi ridicate, nu se mai împupează, ci rămâne în stadiul de larvă chiar şi mai mulţi ani la rând! În condiţii normale de climă, aproximativ 20% din larve rămân în sol pentru a-şi prelungi diapauza. În condiţii de uscăciune, procentul creşte la 75% sau chiar mai mult. Aceasta este o posibilă explicaţie a faptului că atacul se manifestă în zonele de favorabilitate numai în anumiţi ani, după care urmează o perioadă de „linişte”. Teoretic, larvele urcă spre suprafaţa solului şi se împupează în perioada aprilie-mai. În condiţii climatice normale, primii adulţi apar la începutul lunii mai, dar apariţia lor se eşalonează pe durata unei luni. Adultul are o durată scurtă de viaţă, de 5-7 zile. Femela depune ponta pe frunzele din etajele superioare ale plantei, de-a lungul nervurilor. În total, o femelă poate depune până la 200 de ouă! Dacă umiditatea atmosferică este scăzută, multe ouă nu vor fi viabile. Perioada de incubaţie este cuprinsă între 5 şi 10 zile. Larvele eclozate sunt de culoare roşie, pătrund între teacă şi tulpină, găsindu-se de-a lungul internodului. Planta are o reacţie tipică de apărare, formând gale în formă de şa. Este principalul simptom de recunoaştere al atacului viermelui roşu al paiului.
În literatura de specialitate s-au semnalat situaţii când într-o tulpină s-au găsit o sută de larve! În teorie, larvele îşi încheie ciclul de dezvoltare înainte de recoltarea păioaselor, coboară în sol şi intră în diapauză estivală, care se continuă apoi cu hibernarea. Dacă, după ce larvele pătrund în tulpină, urmează o perioadă mai secetoasă, plantele de grâu îşi pierd elasticitatea şi larvele pot perfora mai greu tulpina pentru a migra în sol, în vederea diapauzei şi apoi a hibernării.

Cum recunoaştem prezenţa larvelor în plantă?
Mod de dăunare: este atacat cu predilecţie grâul de toamnă, dar se poate întâlni şi pe orz. Deşi s-a semnalat şi pe secară sau ovăz, totuşi la aceste culturi nu prezintă importanţă economică. Se mai poate întâlni pe diferite graminee spontane. Atacul se identifică relativ uşor în condiţii de câmp, prin umflăturile tecilor frunzelor din etajele superioare ale plantei, în formă de şa. Dacă înlăturăm tecile, se pot vedea galele caracteristice în formă de şa, care dacă le secţionăm, se observă larvele roşii, aflate în diferite stadii de dezvoltare. Un alt simptom este încetinirea creşterii plantelor atacate (au talie mai mică decât plantele normale), de asemenea spicele formate sunt nedezvoltate, mai mici decât cele normale, numărul de boabe formate fiind redus. S-a constatat că paiele atacate sunt mai subţiri şi colorate în verde mai intens, ca urmare a acumulării exagerate de clorofilă. În caz de atac puternic, plantele pot să fie sterile.
Dăunătorul este favorizat de monocultura de grâu, găsindu-se cu predilecţie în zonele cu soluri argiloase. De asemenea, umiditatea ridicată a solului şi a aerului favorizează acest dăunător. În acest an, deşi în multe zone din jumătatea estică a ţării a fost secetă, în zonele de deal din judeţele Argeş şi Olt s-au semnalat zile cu precipitaţii însemnate cantitativ. În unele zone din judeţul Argeş, în două zile din luna mai s-au înregistrat 100 mm precipitaţii! Asta în condiţiile în care la câmpie, în multe zone din sud-estul ţării, nu au căzut nici 10 mm în perioada aprilie-mai!

Principala măsură de limitare a atacului - recoltarea de urgenţă
Având în vedere că în zonele în care s-a manifestat atacul, larvele se află deja în tulpini şi nu mai putem interveni cu un tratament chimic, combaterea este dificilă. Ce putem face aşadar dacă într-o anumită zonă a apărut suspiciunea atacului viermelui roşu al paiului? În primul rând se face o inventariere a tuturor solelor din zona respectivă. Se fac sondaje, pe diagonala solei, la fiecare punct de determinare se aleg cel puţin zece plante de la care se înlătură tecile pentru a vedea prezenţa sau absenţa galelor. Dacă umflăturile sunt prezente, se secţionează cu un briceag pentru a se constata prezenţa larvelor. Acolo unde s-a confirmat atacul, se va dispune recoltarea cât mai timpurie a grâului (în prima urgenţă)! În acest fel este posibil să împiedicăm migrarea în sol a unei părţi însemnate a larvelor. Imaginile de la recoltatul solelor de grâu unde acest dăunător este prezent pot să fie spectaculoase. Practic, grâul din remorcă poate fi „înroşit” de prezenţa larvelor zdrobite în urma procesului de recoltare. Dar, chiar dacă recoltăm timpuriu, nu înseamnă că am scăpat definitiv de larve; este posibil ca o parte din ele să ajungă în sol pentru a hiberna. De aceea se recomandă evitarea monoculturii grâului, în zonele unde a fost confirmată prezenţa dănătorului şi, de asemenea, evitarea semănatului grâului la mai puţin de 2 km de zonele unde s-au semnalat atacuri puternice. În final, spun încă o dată acelaşi lucru: să recoltăm la timp grâul, ca să nu ne trezim cu posibile surprize „entomologice” neplăcute în anii care vin.


DĂUNĂTOR IMPREVIZIBIL, DAR CU EFECTE DEVASTATOARE
În principiu, pentru a limita prezenţa viermelui roşu al paiului trebuie respectate trei măsuri preventive, şi anume: inventariere - recoltare timpurie - evitarea monoculturii.
Teoria sună frumos, dar realitatea din teren ne arată că în zonele de favorabilitate ale acestui dăunător sunt multe ferme mici care practică o agricultură de subzistenţă şi care cultivă grâul mai mulţi ani la rând. Dacă se întrunesc condiţiile climatice favorabile, pe fond de monocultură, s-ar putea să ne trezim în unii ani cu atacuri ridicate ale viermelui roşu al paiului în cultura de grâu şi fermierii să se întrebe cu ce au greşit. Recoltând târziu grâul, sunt şanse ca toate larvele să apuce să migreze din pai în sol, pentru diapauză şi apoi hibernare. Nu în ultimul rând, aş spune că în cazul în care apare suspiciunea atacului acestui dăunător, într-o anumită zonă, să fie chemat un specialist în protecţia plantelor pentru confirmarea sau infirmarea atacului.
Aş face o comparaţie între acest dăunător şi cutremure. {i într-un caz, şi într-altul, ştim că pot să vină şi să producă pagube mari, dar nu ştim exact anul (momentul) când vor apărea.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 12/217 (ediţia 1-31 iulie 2018)

 

Vizualizat: 459 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?