Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Vestul promite! Pe ce mizează fermierii în 2020?

Publicat: 15 aprilie 2020 - 22:06
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

După un sezon cu pierderi însemnate la rapiţă şi producţii nu prea satisfăcătoare în ceea ce priveşte culturile de cereale păioase, fermierii din vestul ţării îşi pun mari speranţe în anul agricol 2019-2020.

Chiar dacă absenţa precipitaţiilor a afectat într-o oarecare măsură suprafeţele însămânţate în toamnă, până la mijlocul lunii februarie nu existau motive serioase de îngrijorare. Până la urmă, nici iarnă nu a prea fost. Temperaturile cu greu au coborât sub zero grade, zăpada a lipsit cu desăvârşire, iar plantele au avut o dezvoltare mai rapidă decât de obicei.

În judeţul Arad, de pildă, Dan Herţeg şi-a asumat un risc uriaş în toamnă, când a decis să înfiinţeze 1.100 de hectare cu rapiţă. Asta după ce cu un an înainte pierduse peste 500 de hectare, tocmai din cauza secetei. Acum, însă, se pare că a dat lovitura. „Toată e răsărită şi, ca niciodată, nu am renunţat la nici un hectar. Sezonul trecut, din cele 800 de hectare însămânţate cu rapiţă, am rămas doar cu 278 de hectare. Ca să faci diferenţa, trebuie să rişti în viaţă. Totuşi, e pentru prima dată când cultiv o suprafaţă atât de mare cu rapiţă. Plantele sunt bine dezvoltate, se află în stadiul de opt frunze. Nu cred că mai pot avea probleme cu rapiţa anul acesta, chiar dacă vine un îngheţ”, îmi spunea administratorul societăţii Agro Raluca, deşi admite că ar mai fi nevoie de încă 200 de litri de ploi pentru a se reface rezerva de apă din sol.

Dan Herteg_b
Opt tratamente la rapiţă

În prezent, acesta lucrează o suprafaţă de 3.000 de hectare. Pe lângă rapiţă, în toamnă a mai însămânţat 900 de hectare cu grâu, urmând ca la primăvară să aloce 800 de hectare pentru cultura porumbului şi alte 200 de hectare pentru floarea-soarelui. Din cauza presiunilor întâlnite în câmp, acesta a fost nevoit să efectueze opt tratamente la rapiţă în toamnă. „Am avut foarte multe insecte, afide chiar, şi a trebuit să intervenim pentru a nu scăpa situaţia de sub control. Din septembrie şi până în noiembrie am stropit de opt ori. Două treceri au fost pentru erbicidare, apoi am aplicat bor şi sulf, iar de patru ori am dat cu insecticide. Acum, la rapiţă, prima urgenţă ar fi aplicarea îngrăşământului foliar pe bază de sulf, sub formă lichidă, pentru că e mai ieftin. Pe lângă asta, vom trata din nou cu insecticid. Apoi, fertilizarea normală de primăvară ce se va face cu azotoase. După care vom trata împotriva bolilor. Au apărut deja semne de infestare cu Phomopsis. La grâu, în schimb, am intervenit doar o singură dată, în toamnă, cu insecticid împotriva afidelor”, ne-a explicat fermierul arădean.
Două treimi culturi de toamnă şi o treime culturi de primăvară - aceasta este strategia de ani buni a lui Dan Herţeg. De obicei, seceta din vară e mai păguboasă decât deficitul de ploi din toamnă, argumentează el. Anul trecut a fost însă tocmai invers. Dacă în loc de rapiţa pe care a întors-o ar fi aşteptat să însămânţeze porumb la primăvară şi n-ar fi cultivat grâu - pentru că nu a vrut să piardă îngrăşămintele -, ieşea mult mai profitabil.

Densitate mare la semănat

La rândul său, Alexander Degianski, care administrează o suprafaţă de aproape 5.000 de hectare de teren arabil în judeţul Timiş, a semănat în toamnă 2.000 de hectare cu grâu, 1.000 cu rapiţă şi vreo 40 de orzoaică, iar perspectivele sunt bune. „Stăm mult mai bine decât în urmă cu un an, când plantele erau abia în curs de răsărire. Acum sunt toate înfrăţite. La grâu avem o densitate între 600 şi 720 de plante pe metrul pătrat. La rapiţă nici nu mai spun! Stăm foarte bine cu densităţile - undeva între 45 şi 55 de plante pe metrul pătrat. Am şi mers cu o densitate mai mare la semănat, adică 70”, declară tânărul bănăţean. Pe lângă fertilizările obişnuite din toamnă, acesta a erbicidat tot grâul în postemergenţă cu clorsulfuron, în doză de 22 grame la hectar. „Este o măsură preventivă pe care o aplic întotdeauna. Mă costă 24 de lei pe hectar şi face o curăţenie absolută în cultura de grâu”, explică fermierul. Până la început de februarie, tratamente nu a făcut decât la rapiţă, împotriva puricilor, cu un insecticid de contact. Pe lângă asta, a mai aplicat un regulator de creştere.

Alexander Degianski_b
La ce temperatură semănăm în primăvară?

În ceea ce priveşte culturile de primăvară, perspectivele nu erau cele mai bune, din cauza secetei. „Pentru că site-urile meteo sunt din ce în ce mai precise, voi intra la pregătit şi la semănat îndată ce temperatura în sol va depăşi 8 grade Celsius. Şi la porumb, şi la floarea-soarelui. Am planificat în jur de 700 de hectare pentru cultura porumbului şi tot atâtea pentru floare. Pe lângă asta, vom cultiva şi 50 de hectare cu cânepă pentru fibre”, susţine administratorul Forest and Biomass România S.A. La floare mizează în principal pe hibrizii Syngenta, în proporţie de 80 la sută. Cam 50-60% sunt hibrizi high-oleici. La porumb, în schimb, este fan declarat al brandului Dekalb. „La rapiţă, cam 95 la sută o reprezintă hibrizii Bayer-Monsanto. Am înfiinţat şi 100 ha cu hibrizi de rapiţă InVigor de la BASF, care momentan arată bine. La cereale mergem de obicei pe soiurile de grâu de la Momont (Solehio şi Exotic) şi Limagrain (Anapurna şi Apache). Am încercat şi soiurile româneşti, Glosa şi Pitar - nu dau acelaşi randament, dar calitativ sunt clar mai bune. Anul acesta mai am în testare un soi tot cu genetică KWS Momont - Fenomen”, ne-a mărturisit tânărul de 30 de ani.

Conservarea apei în sol, prioritatea numărul unu!

Alin Mihalache_b

Tot în judeţul Timiş, la Hodoni, Alin Mihalache trage speranţe că 2020 va fi un an mai bun decât precedentul. „Culturile de cereale păioase au un start mai bun faţă de anul trecut. Încă ne confruntăm cu un deficit mare de apă, dar circa 70 la sută din grâu este înfrăţit şi arată destul de bine. În ceea ce priveşte rapiţa, undeva între 65 şi 70% din suprafaţă se prezintă în stadiu optim de dezvoltare şi sperăm că va ieşi din iarnă cu bine. Ne gândim deja să intrăm să efectuăm prima lucrare de nivelare, ca să reuşim să conservăm apa în sol, pentru că nu ştim ce va urma. Asta este principala noastră grijă în acest moment”, constată administratorul societăţii Agri-Mondo, care lucrează 1.030 de hectare.
În toamnă a înfiinţat 500 de hectare cu grâu, 80 de hectare cu orz şi 170 de hectare cu rapiţă. Pentru culturile de primăvară a alocat 300 de hectare, ce vor fi însămânţate cu floarea-soarelui. „Voi testa cei doi hibrizi lansaţi în acest sezon de către BASF - Loris şi Coloris, pe o suprafaţă de 40 de hectare fiecare”, m-a asigurat fermierul.

Dan Herteg_b

Dan Herţeg: ”Mai este un fenomen cu care noi fermierii ne confruntăm deseori. Crescătorii de albine vin şi îşi poziţionează stupii lângă culturile noastre, iar dacă eu îi avertizez că am de aplicat tratamente, îmi spune că nu-i nici o problemă. După aia ne trezim că fac plângeri împotriva noastră. Pe de altă parte, am ajuns să tratez şi pe la vecini pentru a-mi proteja culturile. Altfel risc să mă trezesc cu toate insectele care migrează de pe parcela lor la mine”.

Alexander Degianski: ”Terenul era destul de uscat şi am început să-mi fac griji. În ianuarie nu s-au înregistrat decât vreo 30 litri de precipitaţii, dar cu ce ploi au mai venit în februarie, sperăm să însămânţăm ce ne-am propus. Voi merge probabil pe acelaşi trend ca şi anii trecuţi”.

Alin Mihalache: ”Tot timpul am fost deschişi la nou, atât în domeniul seminţelor, cât şi al pesticidelor. BASF mi-a inspirat încredere. De obicei testăm noii hibrizi pe suprafeţe mai mici, dar de data aceasta facem o excepţie, mărind suprafaţa”.


RENUNŢĂM LA FLOARE?

Şi cum porumbul a fost anul trecut cea mai profitabilă cultură, în condiţiile în care nu dispune de un sistem de irigaţii, marea îngrijorare a lui Dan Herţeg este legată acum de interzicerea utilizării substanţelor pe bază de neonicotinoide. O decizie luată la nivelul maselor, neargumentată ştiinţific, spune acesta. „Am ajuns să fim o concurenţă serioasă pentru cei din Vest şi cred că acesta este adevăratul motiv. Primul efect va fi că vor scădea suprafeţele cultivate cu floare. Probabil vor fi fermieri care vor mai cultiva un an doi floarea-soarelui, după care îşi vor da seama că vor scădea randamentele şi nu vor mai face profit, iar în final vor renunţa la această cultură. Sămânţa pe care eu o folosesc este tratată cu substanţe pe bază de neonicotinoide. E un lucru aberant, absurd. Nu văd ce efect să aibă tratamentul seminţelor asupra albinelor. Albina nu mănâncă sămânţa. Mai periculos ar fi fost tratamentul aplicat în vegetaţie. Nu ştiu cum se iau deciziile la Bruxelles, dar tot împotriva noastră se răsfrâng”, afirmă fermierul.

 


Articol publicat în revista Ferma nr. 4/253 (ediţia 1-14 martie 2019)

Vizualizat: 261 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!