Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Vasile Irimiea: „Faci tehnologie, faci și bani!”

Publicat: 17 septembrie 2016 - 13:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Într-una din zilele fierbinți ale verii, l-am cunoscut pe Vasile Irimiea, fermier care de câțiva ani lucrează 180 hectare de teren în județele Galați și Vrancea: 120 în comuna gălățeană Cudalbi, restul de 60 în Tănăsoaia, satul Feldioara, jud. Vrancea. Deci, în campaniile agricole trebuie să se împartă zilnic între două trupuri de teren aflate la o distanță apreciabilă, de circa 100 km.

Click pe poza pentru galerie!

În toamna trecută, fermierul a ales să cultive 20 ha de rapiță și 10 ha cu grâu, iar în primăvară - 100 ha cu porumb, iar restul terenului l-a însămânțat cu floarea-soarelui. Ponderea, după cum lesne se vede, o reprezintă culturile prășitoare de primăvară. 

 

Viitorul înseamnă tehnologie

Terenurile lui, cum de altfel sunt toate în această parte de țară, nu au irigații; de aceea și producțiile sunt ceva mai mici. În vară a treierat grâul: a obținut recoltă frumoasă, de circa șase t/ha. Este cu mult mai bună decât anul trecut, când seceta a mușcat strașnic din boabele aurii. Nu s-a îndurat să vândă grâul de la roata combinei; l-a depozitat în speranța obținerii unui preț mai acătării. Vasile Irimiea zice că 65 de bani kilogramul ar fi un preț mulțumitor. Dar încă nu i-l oferise nimeni! De regulă, în fiecare an, la toate culturile face tehnologia completă, fără nici un fel de rabat de la rigorile agronomice. Ca orice fermier, este conștient că, așa cum spune: „viitorul înseamnă tehnologie; faci tehnologie așa cum trebuie, faci și bani; nu este altă cale de mijloc!” 

Și în acest an a făcut ceva cheltuială, dovadă că a obținut și cantitate, și calitate! Era bucuros că rapița i-a picurat oleacă de mulțumire în suflet; a dat-o bine. A fost ca o bulă de oxigen pentru ferma lui. 

Acum este mândru de porumbul lui. Cultura de bază a fermei. Lanul de păpușoi promite. Are o cultură frumoasă, bine hrănită, udată de binecuvântarea ploilor și sănătoasă. Chiar se fălește cu păpușoiul, mai cu seamă că a amenajat un lot demonstrativ protejat cu schemele de tratament ale companiei Adama. 

La floare va depăși trei tone la hectar, în medie. A semănat-o pe cele mai bune terenuri și a avut grijă de ea. 

 

Pământul a rămas singura sursă de venit a satului

Vasile Irimiea a început afacerea în urmă cu zece ani. „Nu aveam de ales, la noi, la țară, singura sursă de venit a rămas pământul! A fost greu, am pornit pas cu pas, mai întâi pe suprafețe mici. Apoi, de la an la an, am prosperat”, ne-a declarat fermierul. 

După un timp, prin 2009, a accesat un program comunitar pentru a se dota cu tehnica de mecanizare necesară. Valoarea - un sfert de milion de euro. Atunci i-au venit în bătătură o combină Claas și un tractor John Deere de 90 CP. Mai are un U 650 și toată gama de utilaje pentru prelucrarea solului, astfel încât fermierul să facă treburile în voie.

În mare parte, terenurile sunt în arendă. Vasile Irimiea ar mai vrea să cumpere, dar nu se mai poate. Pământurile sunt mănoase la Cudalbi, mai puțin la Feldioara, unde înainte vreme zona purtase denumirea de Valea Rea. Se înțelege de ce! 

„În anii trecuți, am obținut și 8 t/ha la grâu, dar am prins ploile la timp. La porumb, m-am închis și cu 10 t/ha. În această zonă prinde bine genetica Dekalb de la Monsanto și soiurile de grâu românești”, a inventariat agricultorul, cu oarece satisfacție, vârfurile de recoltă. 

Unul din regretele fermierului e că terenul nu este grămadă, comasat; sunt trei hectare într-o parte, alte două mai depărtate... Se lucrează anevoios, cu sincope. 

Un alt regret - irigațiile! Lipsa lor produce instabilitate în obținerea recoltelor. Totuși, recunoaște că în nici un an, cât de greu a fost, nu a ieșit în pierdere; dar nici în câștig! 

Vasile Irimiea are un ajutor de nădejde. Este mândru de băiatul său, Andrei, elev în ultimul an la Liceul Agricol din Tecuci și care intenționează să studieze știința agronomică. Până atunci, îl ajută la muncile agricole urcând pe tractor alături de el. 

 

Pâinea mai neagră și mai amară a țăranului 

Fermierul gălățean ne spune că de la an la an, se mănâncă din agricultură o pâine tot mai neagră. Și mai amară! Așa cum este și traiul la țară. „E greu să fii agricultor în ziua de azi; subvențiile întârzie, cum s-a întâmplat anul acesta; nu ne plouă la timp și nu putem înființa culturile în bune condiții. Totu-i scump - și mă refer la inputuri, iar rodul muncii noastre nu este prețuit la adevărata valoare”, și-a vărsat mâhnirea și năduful dintr-o frază fermierul gălățean. 

„Guvernanții ar trebui să se aplece mai mult spre agricultori și să dea subvenția la timp. Avem credite bancare, luăm totul pe datorie, de la sămânță, îngrășăminte și până la pesticide. Dacă se face producția, mai achităm din plăți, dacă nu, rămânem și în anul următor cu datorii. Riscul este că acestea se rostogolesc după noi și ne vor strivi până la urmă!”, a descris un tablou suprarealist și apocaliptic fermierul Vasile Irimiea. 

 

 

 


„NATURĂ MOARTĂ” CU MÂNA ÎNTINSĂ LA AJUTORUL SOCIAL

În opinia lui, o problemă este și cu vânzarea producției, prețurile rămân mai întotdeauna în jos. Fermierul are spații de depozitare de o mie de tone; suficiente pentru a aștepta o ofertă mai bună. Dar, minunile întârzie să apară! 

Vasile Irimiea nu vrea să se lege la cap și să crească animale. Ar fi vrut să umple ferma cu ele, le îndrăgește, dar, după cum ne spune, nu găsește mână de lucru, îngrijitori. În comună, sunt destui oameni în putere, chiar și tineri, care așteaptă lunar ajutorul social. De cele mai multe ori cele câteva sute de lei sunt trecute pe caiet la magazin sau la crâșmă! „Îi plătește statul degeaba, să nu facă nimic. Nu mai vin să muncească nici cu un milion pe zi! Întreaga țară stă la ajutorul social. În poziția ghiocelului, cu mâna-ntinsă. E destul de trist!”, a concluzionat agricultorul. 

 

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.16(177) 15 - 30 septembrie 2016

Vizualizat: 847 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?