Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Vârf de campanie sub pecetea secetei

Publicat: 18 octombrie 2017 - 15:05
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ultima jumătate a lunii septembrie este o perioadă cu activitate intensă în câmp: fermierii strâng şi transportă la loc sigur roadele toamnei la floarea-soarelui, cartofi, sfeclă de zahăr şi porumb - regele neîncoronat al câmpului.

Porumb_b

GALAŢI
An dificil cu producţii nesatisfăcătoare!

Tuchilus Gavrila
La Agrimat Matca, inginerul Gavrilă Tuchiluş şi-a propus să înfiinţeze 1.200 ha de rapiţă. Înainte de semănat, a venit o bură de ploaie şi s-a putut lucra. La o zi distanţă după recoltarea păioaselor de toamnă, a intrat la însămânţat. După arătură/scarificare, a intervenit cu un combinator de 6 m, a fertilizat şi a semănat la timp. „Am făcut ca niciodată treabă, că am primit ploaia la timp. Dacă era terenul cum este acuma, puteai veni şi cu mama Tiger-ului de la Horsch, că tot nu realizai lucrarea aşa cum trebuie. Acum sămânţa de rapiţă stă ca în sac, lipseşte apa! Aşteptăm frontul de ploi anunţat de meteorologi”, ne-a declarat cunoscutul fermier.
De puţin timp, a intrat la recoltat porumbul. Producţia este mai mare de 7 tone. Binişor! Ca şi floarea recoltată deja cu o producţie medie de 3.500 kg/ha.


Silozul de porumb - „aurul” zootehniei!
„Am făcut siloz de foarte bună calitate. De 27 de ani de când sunt aici, nu am făcut porumb aşa de bun. Cultura a avut densitatea de 55-60 mii plante recoltabile la hectar; când am terminat recoltatul, plantele erau verzi! Am pregătit celulele şi în zece zile le-am umplut cu aproape 10.000 tone. Am pus inoculant, am acoperit şi împachetat foarte bine, stă ca în vid. Pentru văcuţele noastre este aur, nu altceva! Am depozitat şi 1.700 tone de lucernă. Îmbucurător este faptul că preţul laptelui a început să crească, să mai recuperăm din deficit”, ne-a declarat vădit uşurat producătorul agricol gălăţean.
Preocuparea pentru modernizarea sectorului animalier este una constantă la Agrimat. „Construim un adăpost nou pentru 500 de vaci cu lapte şi o nouă sală de muls. Spaţiile care rămân goale de la vacile cu lapte Holstein le vom popula cu Angus, rasă de carne pe care am mai avut-o în urmă cu cinci-şase ani. Vrem să vindem la export, că românii nu ştiu să mănânce carne de vită!”, a explicat administratorul Agrimat.
Despre sezonul agricol care tocmai se încheie fermierul spune: „An dificil, producţii nesatisfăcătoare la culturile din toamna trecută, în afară de rapiţă, unde am făcut 3.300 kg/ha. Am acoperit cheltuielile şi am rămas cu ceva. Grâul şi mazărea cu pierderi, iar porumbul şi floarea ne vor aduce ceea ce am pierdut înainte (la speciile de toamnă - n.r.)!”

ALBA
400 ha calamitate, recolte la jumătate
Fermierul Nicolae Nemeş, din Vinţu de Jos, are terenurile risipite într-o zonă submontană, în care toate tarlalele au pantă de şapte-opt grade. Terenul se munceşte greu. „Tot anul nu am avut apă, a dat o ploicică de vreo 12 l/mp, dar situaţia este asemănătoare cu cea din 2012, când a fost cumplit! Abia am putut să pregătim pentru rapiţă, am semănat 140 ha. Ne orientăm să punem din timp, la prima strigare, ca să zic aşa, pentru a nu risca foarte mult cum o facem cu floarea şi porumbul. Pe 20 august am început semănatul, finalizat în cinci zile”, ne-a declarat fermierul.
La floarea-soarelui (111 ha) au fost tarlale şi... tarlale: de pe unele a scos 1.000 kg/ha, de pe altele, de trei ori mai mult. În condiţiile în care în mai, iunie şi iulie nu a prea plouat. „La floare ne-am închis slab, abia am obţinut 1,8-2 t/ha. Nici jumate din cât a fost anul trecut. Ca şi la porumb! În 2016, am produs 12 t/ha la porumb, anul ăsta nu ştiu dacă mai facem vreo ispravă. Mai avem de recoltat, probabil vom încheia cu vreo 5 t/ha”, a susţinut Nicolae Nemeş.
Recolta de floare s-a risipit pe drumul străinătăţii. Avusese contract pe 150 tone cu 132 lei/t, iar imediat după livrare preţul s-a dus în jos la 120 lei/t.
Pentru Nicolae Nemeş, multe dintre recoltele acestui an sunt la jumătate faţă de un sezon normal. Doar la grâu nu a fost aşa rău, anul trecut a făcut 7 tone, iar acum 5.800 kg/ha. „Grâul e tot în magazie; numai ce am dat arenda la oameni: 1.000 kg/ha în mână; cu tot cu impozite ne costă 1.197 kg de fiecare. Am soiuri bune: şi străine, şi româneşti. Andrada şi Ciprian au confirmat, în anii atipici reacţionează mai bine. Păstrez grâul pentru anul viitor. Mi s-a oferit 0,65 lei/kg luat din curtea fermei. Fără 70 de bani nu îi dau drumul. Să sperăm că vom prinde un preţ bun, de multe ori l-am dat mai ieftin decât la recoltare. Dar nădejdea e mare!” speră cultivatorul.
În ferma lui Nicolae Nemeş, porumbul este cultivat pe 150 ha. Combinele conduse de Gheorghe Nistor şi Nicolae Avrămuţ vor ieşi din lan peste câteva zile. Mecanizatorii vor trece la arat. Semănatul grâului se desfăşoară din plin. Fermierul vrea ca până la la sfârşitul lunii să încorporeze sămânţa sub brazdă.
Nicolae Neme spune că în fiecare an costurile sunt din ce în ce mai mari, din pricina inputurilor tot mai scumpe, iar preţurile de vânzare se duc în jos. Başca, fermierul din Alba a declarat calamitate 400 ha culturi de porumb, sfeclă şi floare, în proporţie variabilă, între 30 şi 60 la sută. A făcut înştiinţările necesare, aşteaptă să fie despăgubit.
Cultivatorul din Vinţu de Jos mai speră să acopere cheltuiala făcută. La floare, categoric, este pe pierdere. La celelalte culturi, după cum ne-a declarat, situaţia este pe muchie de cuţit!

BRĂILA
Floarea cu pălăria jos!
În ferma lui Tudorel Mancă, din inima Bărăganului brăilean (satul Dudescu, comuna Zăvoaia), furtuna a culcat la pământ floarea-soarelui. “Dezastru! A trebuit s-o luăm de jos cu un echipament de porumb montat pe combină. Am pierdut peste o tonă/ha. Am avut 43 ha. Am făcut puţin peste 2000 kg/ha. Nu am asigurat cultura, dar nici nu ştiu dacă se asigură la furtună, vijelii. Oricum, la asemenea evenimente nu mai vezi uşor banii pentru despăgubire!”, ne-a declarat amărât fermierul brăilean.
În aceste zile, Tudorel Mancă recoltează porumbul (200 ha). Bine îngrijită, hrănită şi tratată la timp, cultura a parcurs un stadiu vegetativ excelent. După primele “şarje” de lan, combina condusă cu pricepere de Florin Subţirică a făcut… fapte de vitejie! A recoltat peste 11 tone de boabe la hectar. Lucrarea se va încheia la începutul lunii viitoare.“Dar poate mai vine şi o ploaie să ne întrerupă din activitate. Este nevoie pentru cele 120 ha de rapiţă, dar şi pentru arăturile de toamnă. De grâu nu mai amintesc, semănăm după floare, 43 ha”, ne-a precizat cultivatorul.
Tudorel Mancă s-a declarat mulţumit de soia, i-a dat două ape şi, iată, a depăşit 4 tone la hectar. E drept, nu cu mult! Valorificarea producţiei o face prin Cooperativa Braicoop. Au perfectat contracte futures la preţuri… negociate în beneficiul membrilor cooperatori. “Convingerea mea este că dacă nu închei contracte în extrasezon, nu ai cum să prinzi preţuri bune. Acum s-au dus la vale la toate culturile”, a opinat Tudorel Mancă.

CONSTANŢA
Trei dăunători s-au autoinvitat la ospăţ!

Aedin Celzin
În prima jumătate a lunii septembrie, fermierul constănţean Aedin Celzin a constatat cu îngrijorare că rapiţa cultivată pe 550 de hectare a fost invadată de trei dăunători: puricele albastru al rapiţei, fluturele alb al verzei şi viespea rapiţei. A semănat printre primii în zonă şi dăunătorii au venit la… ospăţ! A doua zi a administrat insecticidul Lamdex 5 EC, de la Adama. Pe solele în care cultura premergătoare a fost grâul, a aplicat şi un graminicid - Leopard, pentru combaterea samulastrei.
La Osmancea, unde are terenurile, a plouat luna trecută între 10 şi 20 l/mp, numai bine pentru înfiinţarea culturii de rapiţă. Aedin Celzin a semănat doi hibrizi de la Rapool Ring şi Pioneer la jumătatea lunii august. Hrănită corespunzător, cu 250 kg de îngrăşăminte NPK 18:46:0, cultura promite acum o bună creştere. Anul trecut, rapiţa a dispărut din structura de producţie, pentru că nu au fost precipitaţii. În lanurile de porumb (400 ha), una dintre culturile preferate de producătorul constănţean, a intrat deja la recoltat.

VRANCEA
O campanie uşoară, fără orz şi rapiţă!

ing Vasile Abrudan
Campania agricolă din acest an a fost una relativ uşoară pentru inginerul Vasile Abrudan. În ferma lui, poziţionată în jurul satului Feldioara, s-a încheiat recoltarea florii-soarelui. “Nu am avut prea mult de lucru, combina mânuită cu iscusinţă de Costel Proca a terminat destul de repede de strâns recolta de pe cele 21 ha. Am făcut cam 2 t/ha, că nu a plouat. Producţia am comercializat-o la un achizitor din Adjud. Semnasem înainte un contract de livrare la preţul de 127 lei tona, dar...”, a susţinut fermierul Vasile Abrudan.
Porumbul i-a adus o uşoară satisfacţie: peste 6.000 kg/ha. Un agent economic din zonă i-a oferit 0,55 lei/kg. L-a refuzat. A vândut mai bine societăţii Condor Matca, cu 0,60 lei/kg.
Nu a pus rapiţă anul acesta şi nici în anii anteriori, deoarece, după cum afirmă, pe terenurile Feldioarei nu se pretează cultura. Nu vrea bătaie de cap. Acum pregăteşte patul germinativ pentru grâu. Seamănă doar 25 ha din soiul românesc Glosa. Sămânţa a produs-o în fermă, ca să mai economisească din bani. În vară a recoltat 3.700 kg de grâu la hectar. Producţia a valorificat-o tot la un partener de afaceri vâncean din Adjud, cu 0,61 lei/kg. Orz nu a avut în cultură.

TIMIŞ
Producţii bune, preţuri mici!
Fermierii din vestul ţării au încheiat de recoltat floarea-soarelui. Seceta a dijmujit serios din recoltă. „Anul trecut am făcut 3.400 kg/ha la floare, anul ăsta m-am încheiat cu 1.620. La mine, în Sânnicolau Mare, am recoltat 230 ha de porumb cu 1.047 kg/ha, mai mult am tăiat tuleiele, nu mi-am scos nici motorina consumată. În judeţ, nici recoltele de soia nu-s de… soi! Media se apropie de o tonă la hectar”, ne-a declarat Viorel Matei, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Timiş.
Potrivit fermierului bănăţean, “asta este campania de toamnă! Noroc că au fost vreo 20 de litri de apă de ploaie ca să putem să mai arăm, că nu intrau plugurile în brazdă şi nici nu puteam scarifica. În judeţ, însămânţarea grâului are un ritm alert”.
Viorel Matei consideră că semănăturile din toamna trecută au trecut examenul producţiei, însă la cel al preţurilor au rămas în… restanţă! “Noroc că am avut producţie bună la păioasele de toamnă: orz, grâu, orzoaică şi la rapiţă. Dar preţurile sunt sub orice critică: grâul cu 0,50-0,56 şi orzul cu 0,49-0,52 lei/kg. La porumb nu dă nimeni mai mult de 0,55 lei/kg; cam ăsta este viitorul nostru: dezolant şi trist!”, a concluzionat amar Viorel Matei.

 Grafic-AgroGoo117

POVARA BOBULUI DE GRÂU!
„Am grâu de anul trecut pe stoc, căci preţul este prost. Până acuma grâul este sub preţul de cost! Avem cheltuieli de 3.200 lei pe hectar şi am făcut o producţie de 4 t/ha, pentru că în luna mai, decisivă pentru grâu, am avut doar 3 l/mp. Densitatea a fost aceeaşi ca şi anul trecut, dar numărul de boabe a fost mai mic. Or, 12 boabe diferenţă pe spic înseamnă două tone. Aritmetică simplă! Dacă nu era «zăpada mieilor» în aprilie, nici atâta nu făceam!”, ne-a declarat fermierul.
Grâul nu-i de vânzare, ci-i pentru păstrare! După cum am aflat, i s-a oferit 0,66 lei/kg transportat la Iaşi. Nu a convenit, trebuia să mai scadă vreo 4 bănuţi şi nu se merită. „Cu floarea-soarelui este altă poveste; din istoric, după recoltare, nu au crescut preţurile decât foarte-foarte rar. Sunt mai bune la momentul recoltatului, mai ales că nu prea s-a făcut anul acesta! Cred că va fi un 1,30 lei/kg”, a opinat Gavrilă Tuchiluş.


“CU UN OCHI RÂZI, CU CELĂLALT PLÂNGI!”
Viorel Matei a subliniat că un an agricol ca acesta cu secetă de intensitate aşa de mare a mai întâlnit în anii ’74 sau ’76 şi cu şase ani în urmă. “De pe o solă de 300 ha de porumb am recoltat în medie 58 kg/ha. Apoi a venit ANAF-ul şi mi-a spus că nu poate da banii pe TVA, că nu am producţie! Am pierdut 480 de milioane lei vechi. Cu un ochi râzi, cu celălalt plângi! Aşa e anul agricol actual!”, constata Matei.
În judeţul Timiş, circa 100.000 ha sunt declarate calamitate din pricina secetei şi arşiţei. Cele mai afectate culturi sunt: porumbul, floarea-soarelui şi soia. Şi datele oficiale nu sunt finalizate. “Ministrul Agriculturii Petre Daea a promis că va interveni la Guvern să fie sprijiniţi cât de cât agricultorii din zonele unde sunt calamităţi mari. Eu am cerut ca măcar 50-60 la sută din cheltuiala de înfiinţare a unei culturi să fie despăgubită de stat. Consider că ar fi corect să se dea între 500 şi 1.500 lei pe hectar, în funcţie de ce s-a recoltat. În genere, cheltuiala bate între 2.500 şi 2.800 lei/ha. Unii fermieri au făcut investiţii şi nu au de unde să dea banii înapoi!”, a susţinut Viorel Matei.


AGROGO: PREŢUL FLORII-SOARELUI A LUAT-O ÎN JOS!
Bursa online de cereale AgroGo a urmărit atent evoluţia preţurilor la floarea-soarelui din iarnă şi până acum. La bursa din Budapesta preţurile au scăzut simiţitor pe măsură ce se apropia perioada de recoltare, iar la sfârşitul lunii august, fluctuaţiile de preţ au fost destul de mici (la fel şi volumele tranzacţionate), stabilizându-se la 1450 lei/tonă.
În România, preţurile raportate de către traderii parteneri ai AgroGo la sfârşit de august, pentru Portul Constanţa, au fost şi ele în uşoară scădere, în jurul valorii de 1350 lei/tonă (cu livrare în Constanţa). Dinamica preţurilor din Constanţa este însă diferită de cea de la bursa maghiară, în România începând să apară schimbări mai dese ale preţului oferit. În piaţa online AgroGo, în luna august, unii procesatori (fabrici de ulei) din vestul ţării cumpărau floarea-soarelui cu 1275 lei/t.
Câteva explicaţii pentru scăderea preţului la această specie de oleaginoase ar fi deprecierea valorii uleiului de floarea-soarelui (în portul Rotterdam şi din golful Mexic), producţia mare prognozată pentru Rusia şi Ucraina în ultimele rapoarte USDA şi, nu în ultimul rând, sezonaliatea preţului.
Mai multe informaţii găsiţi pe platforma www.agrogo.ro.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 16 (199) (15-30 septembrie 2017)

Vizualizat: 390 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?