Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Vara se numără tonele/ha

Publicat: 10 iulie 2013 - 17:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Luna lui Cuptor dă startul campaniei de recoltare a culturilor de toamnă. Primele estimări ale producţiei, calitatea recoltei şi preţurile cerealelor sunt acum în topul subiectelor agricole dezbătute

Click pe poza pentru galerie!

Valorile extreme ale temperaturilor şi preciptaţiile care au căzut diferit de la o zonă la alta a ţării, au făcut ca lucrările de recoltare să fie decalate cu până la două-trei săptămâni, astfel că, în timp ce unii fermieri au vândut deja recolta, alţii abia acum intră cu combina în lan.

 

GIURGIU
Producţii mulţumitoare

Viorel Vărzaru din Giurgiu a recoltat în această vară grâul de pe 400 ha, orzul de pe 220 ha şi rapiţa de pe 180 ha. „Sunt pe final cu recoltarea şi până acum producţiile sunt mulţumitoare. La orz, deşi o parte a culturii a fost calamitată din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, am scos aproape 4.000 kg/ha, la rapiţă am recoltat 2.500 kg/ha, iar la grâu până acum media este de 4.000 kg/ha, dar încă nu am terminat”, ne-a spus fermierul.

Acesta susţine că recoltele acestui an vor fi bune şi din punct de vedere calitativ, în timp ce preţurile vehiculate în zona sa de activitate sunt mult prea mici. „Am vândut orzul şi rapiţa, dar cu grâul nu mă grăbesc pentru că preţul este sub aşteptări. Un preţ de 0,65 lei/kg mi se pare foarte puţin, iar marii traderi care au filiale în zona noastră nu oferă mai mult”, spune Viorel Vărzaru.


TELEORMAN
3.000 kg/ha la orz

Şi la Teleorman orzul a deschis seria cerealelor recoltate. Nicolae Petculescu, agricultor din localitatea Băbăiţa, a început recoltarea păioaselor la sfârşitul lunii iunie şi estimează producţii bune. „Am 600 ha cultivate cu grâu, pe circa 30 ha am avut orz şi alte 200 ha sunt cu rapiţă. Până acum am recoltat doar orzul, la care am obţinut 3.000 kg/ha, o producţie bunicică. Am început să recoltez şi grâul, dar mi s-au defectat combinele şi nici vremea nu ne mai lasă momentan. Chiar dacă nu plouă, vremea e mohorâtă şi nu scade umiditatea la grâu şi la rapiţă nici la orele după-amiezii”, a spus agricultorul.

După recoltare, fermierul va depozita producţia şi va aştepta preţuri mai bune: „În mare parte am spaţii de depozitare pentru producţiile estimate. Am avut o propunere de vânzare cu 0,65 lei/kg pentru grâu şi orz, dar mai aştept”.

 

ARGEŞ
Preţuri în scădere la cereale

„Preţul grâului este în scădere, între 0,60 şi 0,70 lei/kg
Mihai Ion, preşedinte SA Ceresi Mirosi

Nici fermierii argeşeni nu pierd timpul bun de recoltat. Mihai Ion, preşedintele SA Ceresi Mirosi ne-a spus că societatea pe care o conduce a lucrat în acest an o suprafaţă totală de 1.941 ha. Dintre acestea 192 ha au fost cultivate cu orz, 53 ha cu rapiţă, 825 ha cu grâu, 155 ha cu triticale, 545 ha cu porumb şi 30 ha cu sorg.

„Am recoltat orzul de pe o suprafaţă de 192  ha, cu o producţie de 4.502 kg/ha. La grâu, până la această dată (n.r. - 29 iunie a.c.), am recoltat în jur de 200 ha, cu o producţie de 3.750 kg/ha. După primele probe, grâul are indici de calitate foarte buni: gluten 30-32, deformare până în 7 mm”, a spus Mihai Ion.

Fermierul a început recoltarea şi la rapiţă. „Am trecut peste 25 ha de rapiţă şi până la final sper să adunăm o producţie medie de peste 2.000 kg/ha”.

Cei de la SA Ceresi Mirosi au pariat anul acesta pe soiurile româneşti, care nu le-au înşelat aşteptările, date fiind şi condiţiile meteo. „În general am lucrat cu soiuri româneşti, pentru care le mulţumim specialiştilor de la Institutul de Cercetare Fundulea”, a spus preşedintele societăţii. Acesta a ţinut ca prin intermediul revistei Recolte bogate să le mulţumească şi celor doi „oameni de bază ai societăţii care au contribuit decisiv la realizarea producţiilor - Dumitru Radovici şi Mihai Radu”.

În timp ce producţia este motiv de bucurie, de cele mai multe ori preţul este cel care îi dezamăgeşte pe agricultorii români. „Preţul grâului este în scădere şi dezamăgitor, între 0,60 şi 0,70 lei/kg. Noi vom ţine la preţ pentru că indicii de calitate sunt favorabili şi nu suntem constrânşi de situaţie pentru a vinde. Avem şi spaţiu de depozitare de circa 6 mii de tone, pe care îl vom folosi numai pentru cultura de grâu”, a precizat Mihai Ion.

 

TIMIŞ
3.000 kg/ha la rapiţă


„Rapiţa e o cultură rentabilă, dar deosebit de pretenţioasă
Codruţ Balog, director SA Comloşana

Şi în vestul ţării, agricultorii au intrat cu combinele în lan. Codruţ Balog, directorul societăţii Comloşana, din judeţul Timiş, a cultivat în acest 400 ha cu grâu, 200 ha cu rapiţă, 200 ha cu porumb şi alte 100 ha cu floarea soarelui.

Despre rapiţă acesta spune că este „o cultură rentabilă, dar deosebit de pretenţioasă. În urmă cu un an am stat pe gânduri dacă să mai pun rapiţă sau nu, din cauza atacului masiv al gândacului păros - Epicometis hirta. Am decis să pun totuşi, pentru că am parcele mari. Pe cele mai mici, de 6 şi 7 ha, este dezastru pentru că dăunătorii au împrejmuit întregul lot de cultură, iar în condiţii de timp limitat este greu să ajungi să îi extermini şi atunci calamitează cultura”, spune Codruţ Balog.

Fermierul timişean susţine că o problemă importantă în tratamentul rapiţei este protecţia albinelor: „Nu poţi în fiecare zi să anunţi primăria că trebuie închise albinele, apoi nu ştii cum va fi vremea şi dacă vei putea aplica tratamentul, iar fără să anunţi nu poţi, pentru că omori albinele”. Cu toate acestea, fermierul speră obţină o producţie medie de 3.000 kg/ha. „Anul trecut am avut rapiţa mai slabă şi am scos doar 2.600 kg/ha, acum sper însă la peste 3.000 kg/ha”, adaugă Codruţ Balog.

Fermierul timişean ne-a spus că şi grâul arată bine, date fiind condiţiile meteo din primăvară. „A fost problemă mare cu temperaturile foarte înalte, care au grăbit grâul. Au căzut mai târziu şi câteva ploi numai bune pentru a se umple bobul, am aplicat la timp şi tratamentele şi acum arată bine. O parte a căzut la pământ din cauza ploilor şi furtunilor de la jumătatea lunii iunie, iar 60 ha sunt bătute de grindină. Eu sper totuşi la o producţie medie de peste 5.000 kg/ha, asta pentru că grâul a avut condiţii bune în primăvară”, a menţionat Balog.

Agricultorul a precizat că din punct de vedere al valorificării nu există altă posibilitate decât prin intermediari, iar „un preţ de 0,90 lei/kg ar fi bunicel. În condiţiile unei producţii bune, ne-am acoperi cheltuielile şi poate am obţine un mic profit, pentru alte investiţii, nu foarte mari, dar absolut necesare”, a spus fermierul bănăţean.


BACĂU
Ploaia a venit târziu

În lanurile agricultorilor băcăuani, culturile de toamnă nu au ajuns încă la maturitatea de recoltare. Valentin Mitrea va recolta în această vară rapiţa de pe 150 ha şi grâul de pe 250 ha, dar după cel puţin zece zile (n.r. data redactării - 1 iulie a.c.). „Noi încă nu am început campania de recoltat, mai durează cel puţin o săptămână la rapiţă, iar la grâu două. Sper că producţiile vor fi mai bune decât cele de anul trecut. Pentru grâu a venit ploaia cam târziu, pentru că era deja în floare. E bine totuşi că a mai umflat bobul şi norocul nostru este că am semănat la o densitate mai mare.

Sper să obţinem o producţie de grâu de 4 tone/ha, dacă nu ne vor încurca ploile, vijeliile sau chiar grindina”, ne-a spus Valentin Mitrea.

Fermierul a precizat că şi cultura de rapiţă arată bine şi se aşteaptă la o producţie medie de peste 2 tone/ha. Cu privire la valorificarea recoltei, acesta nu se arată mulţumit de preţuri şi spune că nu va vinde imediat după recoltare. „În primă fază vom depozita recolta şi ulterior vom vinde, ca în fiecare an. Preţurile se duc în jos. Faţă de ultimele luni chiar au scăzut. La grâu se fac contracte cu preţul de 0,60-0,70 lei/kg, iar la rapiţă cu 1,40-1,50 lei/kg”, a adăugat agricultorul.

 

CLUJ
Secerişul grâului, după 25 iulie

Nici fermierii clujeni nu se grăbesc cu recoltarea culturilor de toamnă. „Faţă de fermierii din sudul ţării noi suntem decalaţi cu două-trei săptămâni. Eu cred că voi începe recoltarea după data de 25 iulie, dată la care în alte zone este gata recoltatul”, ne-a spus Iosif Balla, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din judeţul Cluj.

Acesta a adăugat că, în ciuda condiţiilor meteo vitrege din ultima perioadă, starea culturilor de toamnă este bună, iar producţiile par a fi mai bune decât anul trecut. „La noi a bătut gheaţa, dar cine nu a avut culturile afectate va avea producţii mai bune decât cele din 2012, pentru că atunci au fost probleme mai mari cauzate de secetă”, ne-a spus Iosif Balla.

 

Producţii record la grâu

Eugen Baziliuc, administrator al Societăţii Agricole ABELDA din localitatea Jimbolia, judeţul Timiş şi-a propus ca în acest an să-şi bată propriul record la producţia de grâu.

Fermierul a demarat lucrările de recoltare, iar prima în linie a intrat orzoaica. Producţia nu l-a mulţumit însă. „Am recoltat orzoaica după 20 iunie cu o umiditate de 12,8%, dar ca producţie m-a dezamăgit. Asta pentru că pe această zonă nu a plouat aproape deloc. Ultimele ploi cumulate se ridică undeva până la 15-16 litri/mp, dar la ieşire din Jimbolia pe drumul Comloşului este pământul crăpat din cauza lipsei de apă”, ne-a spus Eugen Baziliuc.

În schimb, fermierul ar putea paria că grâul va fi cultura care îi va umple hambarele în această vară. „La grâu, eu sper să am record anul acesta. Am avut record în urmă cu câţiva ani cu peste 7.000 kg/ha, iar anul acesta sper să închid campania cu o producţie de peste 7.500 kg/ha. Am sole şi de 8.500 kg/ha şi chiar de 9.000, în special în cele în care am inclus dolomita în tehnologie”, ne-a mărturisit fermierul timişean.

Eugen Baziliuc a semănat în toamna anului trecut grâu pe o suprafaţă de 360 ha. El a precizat că în solele în care a aplicat dolomită recoltatul va avea loc mai târziu, pentru că spicul este încă verde şi bobul este în lapte-ceară. „Dacă va fi cald şi bine voi recolta peste o săptămână, poate zece zile. Acolo unde nu am dat cu dolomită, categoric voi intra mai repede, în funcţie şi de soiurile de grâu.

Anul acesta sunt convins că fac grâu de calitate şi în special pentru panificaţie. România nu are anul acesta grâu de panificaţie, are grâu furajer probabil, pentru că în sudul şi estul ţării au fost necazuri din cauza ploilor şi furtunilor care au afectat culturile şi calitatea recoltei s-a depreciat. Iar noi, pentru că nu am avut aceste fenomene, încercăm să susţinem naţia cu pâinea bună şi grâul bun din Banat”, a conchis Baziliuc.


Vizualizat: 775 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
Graul la Salonta
|
07. 17, 2013. Wednesday 22:46
La Salonta Bihor exista o baza de achizitii cereale sub patronatul Ardealul Carei Cumpara grau de panificatie Nalizele le fac pe spranceana si ochi frumosi.nu au farinograf su umidometru Doar cantarul si pixul laborantei sant performante cind iti taie procentele.de ajungi sa fie grau furajer . Atunci de ce mai fac (analize) ce rol are laboranta ?Daca tot furajer iese?
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?