Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Unde se dă „bătălia” pentru ultima picătură de apă?

Publicat: 15 aprilie 2020 - 09:24
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Campania de primăvară debutează sub pecetea secetei. Ce „arme” folosesc fermierii pentru a pune la dispoziţia plantelor şi ultima picătură de apă din sol?

Începând cu luna martie, la adevărata desprimăvărare, semănăturile de toamnă intră într-un proces normal de dezvoltare vegetativă şi plantele au nevoie de hrană. Astfel, în zilele bune de lucru şi lipsite de precipitaţii se realizează fertilizările corective cu azot. Tot acum se desfăşoară şi arăturile pentru semănatul speciilor de primăvară.
Cât de pregătiţi sunt fermierii pentru perioada care va urma, aflăm în continuare!

Jurnal de fermaClick pe poza pentru galerie!

BRĂILA
Seceta pedologică face legea

În judeţul Brăila, cultivatorii se luptă pentru a menţine puţina apă în sol. „Eu, în prima etapă, am decis să organizez o lucrare cu grape şi doar atât! Trebuie să ţin bruma de apă care mai există în sol, s-o conserv cât de cât”, a explicat cu fermitate inginerul Constantin Manta, din Tichileşti. În ferma lui, semănăturile de toamnă ocupă 325 de hectare (250 ha cu cereale păioase şi 75 ha de rapiţă). Culturile au densitatea foarte mare, iar consumul de apă este pe măsură! De aici vine şi temerea fermierului! „De la 1 octombrie şi până acum (ultima decadă a lunii februarie - n.r.) au căzut 84 litri pe metrul pătrat, ceea ce înseamnă foarte puţin. Iarna a avut o singură zi cu ninsoare, care a fost viscolită. În sol, umiditatea a ajuns la maximum 20 cm adâncime! Deci, nu este un sezon de producţie pe care să şi-l dorească vreun cultivator!”, a precizat Constantin Manta.

„Nu-i o perioadă sigură de producţie!”

Cultivatorul a rămas cu 200 ha pentru a fi însămânţate cu floarea-soarelui şi porumb în această primăvară, în suprafeţe aproximativ egale. Fiind un bun organizator şi având suficientă experienţă în agricultură, Constantin Manta s-a aprovizionat din timp cu sămânţă, motorină, îngrăşăminte, iar utilajele sunt gata de start, pregătite de o echipă de mecanici cu experienţă. „Nu fac fertilizări până ce când cad precipitaţii. Altminteri, va fi o cheltuială în plus! Rezerva de apă este mică, mă aştept ca vântul de primăvară şi temperaturile ridicate să usuce solul în două-trei săptămâni. Nu-i o perioadă sigură de producţie”, a concluzionat fermierul brăilean.

BUZĂU
“E jale în zona noastră!”


Cu aceeaşi gravă problemă - lipsa apei în sol - se confruntă şi producătorii agricoli din judeţul Buzău. “E jale cu seceta în zona noastră!”, ne-a declarat Neculai Miron Teşcan, preşedintele Cooperativei Agricole INDAC Agro, fermier care lucrează cu pasiune în agricultură de aproape 40 de ani. Cooperatorii buzoieni au semănat în toamnă orz pe o sută de hectare, rapiţă pe aceeaşi suprafaţă şi grâu pe 500 ha. “O parte din cultura de rapiţă nu are densitatea corespunzătoare. Ne gândim să întoarcem cam o treime din suprafaţă. Am intrat să fertilizăm semănăturile de toamnă cu îngrăşăminte azotoase şi să pregătim patul germinativ pentru culturile prăşitoare de primăvară. Dacă va fi vremea aşa de bună, precis că vom intra şi cu semănătorile în brazdă”, ne-a asigurat liderul Cooperativei Agricole INDAC Agro, în 20 februarie.
Membrii cooperatori vor să însămânţeze cu porumb şi floarea-soarelui pe o suprafaţă de circa 800 hectare. Dar, cum apreciază Neculai Miron Teşcan, “se pare a fi un an agricol greu, cu lipsă de apă foarte-foarte mare!”

VRANCEA
De ce nu mai cultivă rapiţă?


Nici în judeţul Vrancea lucrurile nu stau mai bine. Inginerul Cătălin Leica este unul dintre fermierii dezamăgiţi. „Am pregătit o parte din suprafaţa destinată însămânţării culturilor prăşitoare, dar ne confruntăm cu o secetă groaznică. Nu ne-a plouat de la sfârşitul lui octombrie; au căzut doar vreo 50 de litri /mp. Avem semănate 120 ha cu grâu şi 80 cu orz”, ne-a declarat cultivatorul.
Tânărul fermier a continuat precizând că din acest an a renunţat să mai pună rapiţă, din cauza secetei, a cheltuielilor foarte mari cu tratamentele, a producţiilor mici obţinute, în jur de 2,5 tone/ha, şi a preţului scăzut de comercializare: 1,57 lei kilogramul. „Vom semăna 180 de hectare cu porumb şi floarea-soarelui. Terenul a fost scarificat şi fertilizat cu îngrăşământ complex din toamnă. Acum aşteptăm să intrăm din nou în câmp la semănat. Cu aproximaţie, după 15 martie vom însămânţa floarea-soarelui. Nu aş risca să semăn mai devreme, pentru că am văzut că se strică din nou vremea”, a explicat producătorul agricol vrâncean.
Potrivit lui Cătălin Leica, patul germinativ este bine pregătit şi fertilizat cu îngrăşământ chimic complex NPK 18-46-0, în doză de 200 kg/ha. Dacă va avea norocul să cadă precipitaţii pe terenurile fermei, măcar 40-50 l/mp, atunci va suplimenta fertilizarea viitoarelor culturi de prăşitoare cu uree, aşezată în patul germinativ de combinator.

CĂLĂRAŞI

Ce cultură i-a depăşit aşteptările?

Fermierii călărăşeni nu au nici un motiv de îngrijorare. Culturile păioase de toamnă şi rapiţa au ieşit fără probleme din iarnă, iar solul are destulă umezeală. “În mare, deocamdată stăm relativ bine. Pe la începutul acestei luni vom intra din plin la fertilizarea de primăvară cu azotat, în cantitate de 150-200 kg/ha. Solul are destulă apă, semn că a prins bine zăpada din iarnă. Sperăm să mai vină şi ploi!”, ne-a declarat optimist Mihai-Florian Petre - preşedintele Agricola Fundeni Cooperativă Agricolă.
“Avem de însămânţat circa 150 de hectare cu floarea-soarelui şi porumb şi, probabil, că vom mai pune şi 20 ha cu sorg. Anul trecut l-am cultivat pentru prima dată şi nu am rămas cu sorgul pe stoc. Nu ştim ce ne rezervă primăvara, dar, deocamdată, stăm destul de ok!”, a precizat producătorul agricol din Fundeni.

Seceta_b
CE ÎNTREBĂRI FRĂMÂNTĂ FERMIERII LA DESPRIMĂVĂRARE?

În acest an, fermierii se confruntă cu mari probleme care le pot umbri viitorul. Toţi se întreabă cum va fi definitivat Planul Naţional Strategic pentru anii viitori şi cine-l va susţine la Bruxelles şi ce va obţine pentru România. O altă nedumerire este cum vor fi acordate în continuare subvenţiile şi care vor fi consecinţele deciziilor Comisiei Europene pentru bugetul naţional.
În sfera activităţii din câmp, se conturează întrebarea: „Ce se întâmplă cu combaterea răţişoarei şi a viermilor sârmă dacă insecticidele eficiente vor fi înlocuite cu altele cu rezultate mai scăzute?” Întrebare firească, de altfel, deoarece noile soluţii nu au fost experimentate riguros, în staţiunile de cercetare şi de către personal calificat, timp de cel puţin trei ani, durata minimă pentru un ciclu experimental.
Lista problemelor care seamănă nelinişte sunt legate şi de abaterile climatice. După o toamnă şi o iarnă în care precipitaţiile au fost puţine şi nu s-a refăcut rezerva de apă a solului, iar culturile de toamnă parcurg faze de vegetaţie importante, rădăcinile au ajuns pe profilul solului în orizonturi cu apă puţină, care nu le asigură necesarul. De exemplu, la grâu în această perioadă se formează elementele de productivitate (lungimea viitoare a spicului, numărul de călcâie de rahis, numărul de spiculeţe şi viitorul număr de flori din spic). Culturile de rapiţă par îmbătrânite, pe fondul vremii fără precipitaţii şi cu mari diferenţe de temperatură între zi şi noapte.
Precipitaţiile căzute în luna februarie (acolo unde au existat) au fost binevenite, rezolvând multe probleme de pregătire a terenului pentru semănăturile de primăvară. De asemenea, au influenţat favorabil culturile de toamnă, însă fără a reface rezerva de apă din sol. Iar sistemele de irigaţii sunt departe de a asigura necesarul de apă al culturilor. Este momentul când trebuie să înţeleagă fiecare că apa este un DAR pe care trebuie să-l folosim cum se cuvine, cu responsabilitate şi inteligenţă, să ne adaptăm tehnologiile la modificările climatice severe, să alegem cu grijă speciile, soiurile şi hibrizii pe care-i cultivăm şi să fim atenţi cum îi cultivăm.
Calendarul lucrărilor agricole de câmp pentru luna martie îl puteţi urmări în paginile 34 şi 36. (Ioan BORCEAN).

Articol publicat în revista Ferma nr. 4/253 (ediţia 1-14 martie 2019)

Vizualizat: 323 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?