Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Un NOU INAMIC al câmpului - PLOŞNIŢA MARMORATĂ ASIATICĂ a invadat Capitala

Publicat: 28 octombrie 2019 - 09:52
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În ultimii ani, înainte de sosirea sezonului rece, bucureştenii s-au trezit cu o mică invazie de ploşniţe în casele lor. Cei mai mulţi spun că sunt nişte gândaci urât mirositori şi se întreabă de unde au apărut şi mai ales cum pot scăpa de ei. Ei bine, avem de-a face cu ploşniţa marmorată asiatică (Halyomorpha halys).

 

Deseori, aceste insecte sunt confundate cu ploşniţele grâului (Eurygaster spp.), însă există diferenţe clare de colorit între cele două specii, dar şi de habitat. Ploşniţele cerealelor se retrag pentru diapauza estivală şi apoi pentru iernare în pădurile de stejar, fie la sfârşitul lunii iulie, fie în primele două decade ale lunii august. În timp ce ploşniţa marmorată asiatică (Halyomorpha halys) iernează, de obicei, în adăposturile sau construcţiile făcute de oameni (inclusiv casele locuite), fie în a doua parte a lui octombrie, fie pe parcursul lunii noiembrie, în funcţie de evoluţia condiţiilor meteo. De aceea, locuitorii din zonele unde populaţiile acestei specii de insecte au densităţi ridicate s-au trezit cu mulţi „musafiri nepoftiţi” în case înainte de sosirea sezonului rece.
În ultimii ani, ploşniţa marmorată asiatică este din ce în ce mai prezentă în Capitală, dar şi în alte zone ale ţării, impresia generală fiind că „efectivele” acestei insecte ar creşte de la un an la altul.

Adultul ploşniţei marmorate asiatice_b

Confuzii cu alte ploşniţe prezente în România
Întrebarea este dacă se pot face confuzii între ploşniţa marmorată asiatică (Halyomorpha halys) şi specii native de ploşniţe, care sunt asemănătoare ca formă şi colorit cu aceasta, cum ar fi ploşniţa fructificaţiilor (Dolycoris baccarum), foarte răspândită la noi în ţară, sau ploşniţa cenuşie (Rhaphigaster nebulosa). Ei bine, cel mai simplu mod pentru a vedea aceste deosebiri este analiza antenelor. La Halyomorpha halys antenele sunt maro şi prezintă două pete galbene. Practic, acesta este unul dintre principalele indicii pentru a deosebi această specie invazivă de cele native. Există şi deosebiri în ceea ce priveşte forma capului, uniformitatea coloritului de pe partea dorsală sau prezenţa zonelor închise la culoare de pe abdomen, dar aceste caracteristici se văd în urma analizei la binocular, de către un ochi avizat. Important de reţinut este că la ploşniţa marmorată asiatică avem două pete galbene pe antene! Dacă observăm că o ploşniţă castanie are mai mult de două pete deschise la culoare pe antene, atunci clar nu este Halyomorpha halys!

Halyomorpha halys NU înţeapă oamenii!
Mare atenţie la ce se scrie prin presa locală sau centrală despre ploşniţele invazive. În necunoştinţă de cauză, sau pur şi simplu în căutare de senzaţional, reporterii pot crea confuzii în rândul cititorilor.
Anul trecut, a apărut un articol referitor la un student muşcat de o ploşniţă. În poza ataşată materialului era indicată ploşniţa marmorată asiatică. Cel mai probabil, reporterul a văzut o ploşniţă pe zidurile facultăţii, a pozat-o şi a ataşat-o articolului. Fiind în necunoştinţă de cauză şi probabil presat de timp, pentru ca articolul să ajungă cât mai repede la tipar, reporterul a tras o concluzie eronată, conform căreia ce a pozat el ar fi „atacatorul studentului”. Un lucru să fie clar. Ploşniţa marmorată asiatică NU înţeapă oamenii! Este o ploşniţă vegetală, prin urmare se hrăneşte cu vegetale (fructe, legume, soia, porumb etc). Deci să nu facem confuzii. Ar fi bine ca ziariştii să mai ceară părerea unui specialist înainte să publice articole, sau, pur şi simplu, să consulte Google Images (să vadă dacă ce au pozat corespunde cu subiectul articolului). Numai că şi din acest tip de articole (eronate) putem remarca un anumit lucru. {i anume că ploşniţa marmorată asiatică s-a înmulţit foarte mult, fiind întâlnită peste tot în Bucureşti. De asemenea, micile vieţuitoare invazive sunt prezente din ce în ce mai mult în relatările oamenilor din mediul online sau pe forumuri. Numai că majoritatea acestora, neştiind despre ce este vorba, fac confuzii, fie zic că este ploşniţa grâului, fie se întreabă dacă nu cumva este o ploşniţă care înţeapă.

Larve de ploşniţe marmorate asiatice în stadiul I_b

Dăunător invaziv fără duşmani naturali
Dacă speciile native de ploşniţe vegetale, cum ar fi ploşniţa fructificaţiilor (Dolycoris baccarum) sau ploşniţa cenuşie (Rhaphigaster nebulosa) au o mulţime de duşmani naturali, cum ar fi paraziţii oofagi sau prădatori, ei bine, în urma cercetărilor efectuate în Europa, s-a ajuns la concluzia îngrijorătoare că entomofauna locală (paraziţi şi prădători) atacă ploşniţa marmorată asiatică într-o proporţie foarte scăzută. Practic, această specie invazivă nu are duşmani naturali în noile areale în care şi-a făcut apariţia (Tim Haye, CABI, Elveţia). Având în vedere prolificitatea ridicată a femelelor, faptul că nu există duşmani naturali în arealele nou invadate ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă!

Pagube ridicate în horticultură
Altă problemă cu aceşti dăunători invazivi: ploşniţa marmorată asiatică este un dăunător polifag, fiind semnalată la peste o sută de specii de plante gazdă, atât lemnoase, cât şi erbacee. În Europa s-au raportat 51 de specii de plante gazdă ale acestui dăunător invaziv, inclusiv specii de plante exotice, recent introduse pe bătrânul continent (goji, aronia etc). În zonele native ale acestui dăunător, din Asia, rareori se produc invazii ale ploşniţelor marmorate în livezi sau în culturile de soia. Dar în arealele nou invadate din SUA s-au înregistrat pagube ridicate în livezile de meri şi de peri din jumătatea estică a ţării, precum şi la culturile de legume, cum ar fi tomatele sau ardeii, dar în acest din urmă caz atacurile au apărut în a doua parte a anului.
Deşi insectele pot afecta şi culturile agricole, cum ar fi porumbul sau soia, în SUA fructele sunt printre preferatele sale. Cele mai mari pagube în Europa s-au înregistrat în nordul Italiei, în regiunile Emilia-Romagna, Modena şi Bologna, renumite ca mari producătoare de mere din această ţară, dar şi din UE. Dacă în SUA au fost, cel puţin până acum, probleme mai mici la culturile de câmp, cu toate acestea în ultimii doi ani, italienii au avut probleme şi la soia sau la porumb din cauza atacului ploşniţei marmorate asiatice, în special în valea fluviului Po (în nordul Italiei).
În ţara noastră, în zona Bucureştiului, ploşniţele marmorate au produs pagube în grădinile oamenilor, la mure, zmeură, coacăz, meri, peri, piersici, caişi sau la cei care au plante de goji sau la viţa-de-vie din curţile oamenilor.
Halyomorpha halys este un dăunător invaziv, cu potenţial ridicat de a produce daune horticultorilor şi agricultorilor în următorii ani, având în vedere prolificitatea ridicată a femelelor, absenţa unor duşmani naturali în arealele nou invadate, dar, cel mai probabil, factorul cheie al acestei specii este adaptabilitatea foarte ridicată la diverse medii, inclusiv coexistenţa cu oamenii.

Emil GEORGESCU
INCDA Fundulea


RĂSPÂNDIRE RAPIDĂ ÎN SPAŢIUL EUROPEAN
Ploşniţa marmorată asiatică este originară din Asia (China, Japonia, Coreea şi Taiwan), în prezent ocupând noi areale importante în SUA, Europa (incluziv România), Australia sau Noua Zeelandă. În literatura de specialitate se menţionează că prima semnalare a ploşniţei marmorate asiatice în SUA a avut loc în anul 2001, dar acest dăunător era prezent încă din anul 1996. În prezent, în SUA, insecta se găseşte în 42 de state, dar şi în două provincii din Canada. În ciuda progreselor făcute în urma cercetărilor privind combaterea chimică şi biologică a acestui dăunător, în condiţiile din SUA, rezultatele obţinute sunt limitate, insectele ocupând noi areale în fiecare an.
Ploşniţa marmorată asiatică este prezentă, desigur, şi în Europa, unde a fost semnalată prima oară în anul 2004, în Elveţia, la Zurich, deşi insectele au fost văzute încă de la începutul anilor 2000. De atunci, ploşniţele invazive s-au răspândit pe aproape tot continentul, apărând în anul 2011 în Grecia, în anul 2013 în Franţa şi nordul Italiei, în anul 2014 în Ungaria, în anul 2015 în România (Laura Macavei şi colab.) şi Serbia, în anul 2016 în Spania şi Rusia, în anul 2017 în Ungaria şi Slovacia, iar în anul 2018 în Austria şi Slovenia.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 17/244 (ediţia 1-14 octombrie 2019)

Vizualizat: 286 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga A inceput INDAGRA! Semănat în sistem No-till
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?