Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Un împătimit cultivator al legumelor de câmp

Publicat: 30 septembrie 2019 - 08:52
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Legumicultorii se află în faţa unui sezon de producţie care încă le mai dă mari bătăi de cap. De pildă, inginerul Ion Rusu din Tecuci a semănat 50 hectare de mazăre boabe pentru industrializare. A ales vreo patru-cinci varietăţi din categorii de maturitate diferite pentru a putea aduna eşalonat cultura, corespunzător unui grafic de livrare către procesator. Ei bine, la vremea recoltării nu a mai putut intra cu combina în câmp din pricina precipitaţiior.

„Am pierdut primele etape de recoltare pentru că a plouat peste 60 litri/mp. Cultura a depăşit momentul optim de maturitate şi s-a depreciat calitativ; recoltate cu o săptămână întârziere, boabele de mazăre au devenit tari. Am strâns din câmp tot ce s-a putut şi am livrat la Contec Foods, unitate de procesare din Tecuci cu care am contract. În final nu am ieşit în pierdere, dar profitul trebuia să fie mult mai substanţial. Poate că nu ar fi rău ca marii procesatori de legume din România să aibă în dotare şi o combină şenilată pentru a lucra în orice condiţii”, a sugerat fermierul.

Ion RusuClick pe poza pentru galerie!

„Regina câmpului” - vânăta Anamur
Inginerul horticol Ion Rusu m-a dus în câmp să-i văd o cultură de vânătă, avertizându-mă „să nu cred că fructele sunt legate cu aţă!” Într-adevăr, era foarte frumoasă. Am putut observa fructe de un negru închis strălucitor, cilindrice şi uniforme. „Aici am un hectar de vânătă Anamur, cel mai tare şi cel mai scump hibrid de pe piaţă. Am început recoltatul la 1 august şi vom avea de lucru până la mijlocul lunii octombrie. Livrăm la fabrica de conserve în baza unui grafic stabilit de comun acord, dar mai vindem şi la piaţă”, ne-a declarat legumicultorul.
Acesta mai are în câmp şi două hectare de tomate. Ion Rusu regretă că nu are oameni cu care să lucreze, altminteri ar fi cultivat o suprafaţă mult mai mare cu legume. În anii din urmă avea opt hectare de spanac. Nu mai cultivă din aceeaşi cauză: recoltatul se face manual.
La mijlocul lunii trecute, fermierul avea terenul pregătit pentru a înfiinţa culturile de conopidă şi de varză de toamnă. „E la risc să plantez varză şi conopidă, dar mi-l asum. Am sămânţă hibridă olandeză de varză care nu crapă şi se poate păstra foarte bine în câmp, mai ales că toamna se prelungeşte până în prin... decembrie! Şi, în plus, dispune de o rezistenţă genetică la atacurile dăunătorilor”, a precizat cultivatorul.

Profitul începe de la 1 leu/kg în sus
Tomatele ies din fermă la preţul de 2,5 lei kilogramul. De la un leu/kg în sus este profit! Cerere pe piaţă există, pentru că a fost un gol de producţie între primul şi al doilea ciclu la roşiile de solar. Nu mai sunt cultivatori de tomate în câmp. Fermierul recoltează o zi da, una nu şi nu pregăteşte cantităţi mari, cel mult două tone. „Anul acesta, preţurile sunt bune pentru producători. Faţă de cum pleacă de la noi, sunt foarte scumpe la tarabă. Vinetele le avem la 1,2-1,5 lei/kg şi se dublează până să ajungă la cumpărător. Pentru industrializare am contract de livrare la 70 de bani kilogramul”, a susţinut tecuceanul.

Răsadurile au rotunjit profitul
În fermă îl ajută rudele sale din comuna Drăgăneşti. „Eu le fac răsadurile pentru solariile de acasă şi le spun ce tratamente să facă, apoi vin şi mă ajută la lucru câte 3-4 zile pe săptămână. Răsadurile mi-au adus câştig în fermă. Am produs peste 1,5 milioane de fire de răsad. Dacă era cerinţă, realizam mult mai mult. În anii trecuţi, aveam şi 3 milioane de fire. Cel mai scump a fost hibridul de vânătă Anamur, care ajunge la 70 de bani firul. La tomate nu depăşeşte 30 de bani/fir”, a explicat Ion Rusu.

Ferma lui Ion Rusu_b

Fântânile au rezolvat problema apei
Legumicultorul a rezolvat problema apei. Şi iată cum: „Am săpat cinci fântâni la 30 m. Una singură asigură lejer debitul necesar pentru 5 hectare de cultură. Într-o vară secetoasă ca asta realizez minim 7 udări, cu 200 mc de apă! Pe toată suprafaţa de legume, de zece hectare, am întins instalaţia de irigare prin picurare. Ies mult mai ieftin cu costurile de producţie. La staţia de pompare, o udare poate ajunge şi la 1000 lei. Dar am mai multe avantaje: eu ud noaptea, evapotranspiraţia este foarte mică, aplic apa jos pe sol. Apoi, intervalul dintre rânduri nefiind udat pe perioada de secetă, nu am infestare cu buruieni şi câmpul se întreţine foarte uşor”, spune fermierul.
În continuare, inginerul Ion Rusu are în intenţie să realizeze bazine de stocare pentru a asigura apa în primăvară la înfiinţarea şi întreţinerea culturilor legumicole. De asemenea, şi-a propus să întindă plase pentru protejarea culturilor împotriva grindinei şi a păsărilor.

Ferma lui Ion Rusu_b


SCHEME DE NUTRIŢIE ŞI DE PROTECŢIE FITOSANITARĂ
Ion Rusu este un împătimit legumicultor. De aceea i-am cerut recommandări despre tehnologia aplicată legumelor de câmp. „La culturile din câmp, am aplicat două lucrări fitosanitare, pentru că răsadurile au avut un pachet de şase tratamente făcute cu mare atenţie şi rigoare tehnologică. În schemele de combatere a bolilor şi dăunătorilor utilizez numai produse de contact. Pentru nutriţia tomatelor folosesc un program elaborat din care nu lipseşte Cropmax, un biostimulator organic, împreună cu îngrăşământul foliar Agroleaf Power High K, aplicat în perioada de coacere a fructelor. Însă, prima dată aplic îngrăşămintele chimice NPK cu formulări speciale. Apoi, utilizez Agromaster, îngrăşământ cu eliberare controlată ce asigură nivelul optim de substanţe nutritive pe durata întregului ciclu de vegetaţie a plantei”, a susţinut specialistul.
Potrivit acestuia, cea mai mare problemă este omida fructelor (Helicoverpa armigera),
dăunător pe care-l controlează foarte bine cu Mospilan 20 SG. Apoi, la începutul înfloririi apar tripşii. „Mare atenţie, dacă ai scăpat tripsul, poţi compromite toată cultura. Se poate aplica insecticidul Mospilan. Recomand ca la ardei să se folosească produsele pe bază de sulf, care se aplică în vie. Bunăoară, Kumulus DF (80% sulf) este fungicid, dar ca efect secundar se comportă ca un acaricid”, a menţionat Ion Rusu.

Ion Rusu_b
Ion Rusu: „În fiecare an am constatat că pe piaţă nu sunt murături... de câmp. Am făcut repede un răsad de tomate în luna iunie şi am plantat două hectare, cu densitate mare, de 40.000 plante/ha. Gogonelele se dezvoltă bine, iar după 15 septembrie ies cu ele pe piaţă. În zona noastră, după Ziua Crucii, se pun murăturile pentru iarnă”.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 15/242 (ediţia 1-14 septembrie 2019)

Vizualizat: 413 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?