Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Un DĂUNĂTOR de COŞMAR - posibile ALTERNATIVE la TRATAMENTUL SEMINŢELOR

Publicat: 13 mai 2019 - 10:46
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Indiferent când aleg să însămânţeze porumbul şi floarea-soarelui, fie mult mai devreme, fie mai târziu, fermierii au acelaşi coşmar. Numele lui este Tanymecus dilaticollis, mai exact adulţii gărgăriţei frunzelor de porumb.

Aşa cum era de aşteptat, mulţi fermieri au semănat devreme sau chiar foarte devreme atât porumbul, cât şi floarea-soarelui. Cunosc cazuri în care fermierii din sud-vestul ţării au semănat floarea-soarelui încă din prima săptămână a lunii martie, iar porumbul încă din ultima decadă a aceleiaşi luni. Numai că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, vorba proverbului, deoarece prima decadă a lunii aprilie s-a dovedit a fi mai rece decât primele zece zile ale lunii martie. De fapt, dacă ne uităm puţin la temperaturile de la început de aprilie şi le comparăm cu cele din martie, am putea spune că cele două luni s-au inversat. Alţi fermieri, mai prudenţi (sau mai păţiţi în anii anteriori), au aşteptat totuşi cel puţin jumătatea lunii aprilie pentru a semăna porumbul.
Fie că seamănă mult mai devreme, fie că seamănă mai târziu, fermierii au aceeaşi provocare. Numele ei este Tanymecus dilaticollis.

Foto 1 - Plantă de porumb, atacată de T. dilaticollis_b

Ce pot face fermierii în absenţa tratamentelor la sămânţă?
Cunoaştem cu toţi povestea tratamentelor la sămânţă, precum şi şansele din ce în ce mai reduse ca pe viitor să se mai acorde derogări pentru folosirea neonicotinoidelor la aceste tratamente. Că vorbim de porumb, că vorbim de floarea-soarelui, tratamentele efectuate la sămânţă erau ca o asigurare pentru reuşita culturii şi ca un ajutor pentru tinerele plăntuţe în „lupta” lor cu insectele dăunătoare. Substanţele active au acţiune sistemică, prin urmare, la 10-15 minute după ce insectele începeau să se hrănească cu plantele de porumb sau de floarea-soarelui, în urma acţiunii soluţiilor asupra sistemului lor nervos, insectele erau incapabile să se mai hrănească, murind în câteva zile (sau mai mult de o săptămână).
Mulţi şi-au exprimat nedumerirea referitor la lipsa altor soluţiilor. Oare există alternative la tratamentul seminţei? În acest articol, voi face o scurtă trecere în revistă asupra posibilelor alternative şi a eficienţei lor.
Cea mai la îndemână pare a fi efectuarea tratamentului în vegetaţie. În prezent sunt omologate câteva substanţe active care se pot folosi ca tratament foliar pentru combaterea adulţilor gărgăriţei frunzelor de porumb. La omologarea acestor substanţe este trecută o menţiune care spune cam aşa: „tratament de corecţie, în cazul în care tratamentul seminţelor s-a efectuat defectuos”. Aceste tratamente foliare mai erau folosite de fermieri ca o măsură de întărire a tratamentului seminţelor, în cazul în care densitatea dăunătorilor era una foarte ridicată.

Proba eficacităţii stropirilor în vegetaţie
Întrebarea pe care o pun toţi fermierii este dacă aplicarea acestora, fără efectuarea tratamentului seminţelor, poate să apere cultura de atacul adulţilor gărgăriţei frunzelor de porumb? Şi noi ne-am pus această întrebare. În ultimii ani, s-au efectuat experienţe în care am dorit să constatăm eficacitatea tratamentului în vegetaţie, în absenţa celui clasic, al seminţelor. Concluzia experieţelor, fie că acestea s-au desfăşurat în condiţii de parcele experimentale, fie că s-au desfăşurat în condiţii de fermă, a fost faptul că la un atac ridicat al dăunătorului tratamentul în vegetaţie, în absenţa celui al seminţelor, nu oferă o protecţie corespunzătoare plantelor de porumb. De ce? Simplu: în momentul efectuării acestuia nu sunt toate insectele la suprafaţa solului. Doar un număr scăzut de insecte este afectat. După cum ştim, insectele sunt mobile, se deplasează la suprafaţa solului, fiind în căutare de hrană, dar se pot şi ascunde, fie în crăpăturile solului, unde pot ajunge şi la o adâncime de 10-15 cm, fie se pot ascunde după bulgării de sol. Acest comportament al insectelor este un impediment în combaterea acestora doar aplicând un tratament în vegetaţie. Pentru a demonstra acest fapt, am efectuat şi un experiment în condiţii de laborator, semănând plante de porumb în izolatoare, iar după ce plantele de porumb au răsărit, au fost adăugate insectele (colectate în prealabil din câmp). Dacă s-a efectuat tratamentul foliar imediat după ce insectele au fost adăugate, mortalitatea lor a fost ridicată, comparabilă cu cea de la variantele la care s-a efectuat tratamentul seminţelor. Dacă tratamentul foliar s-a efectuat la 24 de ore de la introducerea insectelor, mortalitatea acestora a fost scăzută, deoarece multe dintre ele erau ascunse în momentul aplicării tratamentului. Lucrul acesta se întâmplă şi în condiţii de câmp. Sunt fermieri, mai ales cei care au loturi de hibridare, care stau cu MET-ul la capăt de parcelă, efectuând chiar şi 6-7 tratamente în vegetaţie. Acesta este principalul motiv pentru care doar trataentul foliar nu poate să constituie o alternativă la fel de eficientă faţă de tratamentul seminţelor.

Foto 2 - Adult de T. dilaticollis la suprafaţa solului_b

O a doua posibilă alternativă... rămâne la fel de nesigură
Rotaţia culturilor. Fermierii practică o rotaţie, în ciuda sortimentului redus de plante de cultură. Sunt aşa-zisele rotaţii scurte. Problema este că Tanymecus dilaticollis este un dăunător polifag. În România sunt semnalate 35 de plante gazdă. Pe lângă porumb, gazda preferată a acestei insecte, mai sunt atacate floarea-soarelui, soia, lucerna, grâul, orzul etc. Adică exact plantele care intră în structura de cultură a majorităţii fermelor aflate în zonele de maximă favorabilitate ale acestui dăunător, din sudul şi sud-estul ţării.
De-a lungul timpului, la INCDA Fundulea s-au aprofundat cercetările referitoare la evoluţia populaţiilor acestui dăunător în diferite culturi. Principala concluzie a cercetărilor a fost faptul că porumbul, favorizând cel mai mult înmulţirea insectelor (asigură dezvoltarea optimă a larvelor), determină o deplasare evidentă a adulţilor hibernanţi după ce aceştia apar la suprafaţa solului în căutarea hranei preferate. În consecinţă, există pericolul ca sole pe care se cultivă porumbul în primul an, situate lângă parcele ocupate cu porumb în monocultură sau de alte specii, care au avut însă ca premergătoare porumbul, să fie puternic infestate de gărgăriţa frunzelor şi să sufere daune grave! Acest lucru l-am constatat şi eu anul trecut, în cadrul experienţei efectuate în condiţii de fermă, în comuna Mihail Kogalniceanu (jud. Ialomiţa). Sola cu porumb unde s-a desfăşurat testarea a fost în vecinătatea unei plantaţii cu rapiţă. Porumbul a fost semănat după soia iar rapiţa (din sola vecină) după floarea-soarelui. Anul trecut, cultura de floarea-soarelui a fost reînsămânţată ca urmare a atacului gărgăriţei porumbului. În anul în care s-a efectuat experienţa, insectele au migrat masiv din sola cu rapiţă în cea cu porumb. Evident că rapiţa nu are nici o treabă cu aceste insecte, dar acestea erau deja acolo, dezvoltându-se pe cultura de floarea-soarelui de anul trecut, iar în 2018, adulţii noii generaţii, după ce au apărut la suprafaţa solului, au migrat în sola vecină cu porumb (care a avut soia ca premergătoare), compromiţând cultura (mai puţin varianta experimentală, la care s-a efectuat tratamentul seminţelor). Acesta este, aşadar, principalul motiv pentru care rotaţia culturilor nu aduce o asigurare că vom scăpa de atacul gărgăriţei frunzelor de porumb.
Prin urmare, momentan, nu există alternative eficiente la tratamentul seminţelor, pentru a proteja tinerele plăntuţe de porumb de atacul adulţilor de Tanymecus dilaticollis, în zonele de maximă favorabilitate ale acestui dăunător, în condiţiile unei densităţi ridicate ale acestei insecte. Mai ales când avem primăveri secetoase şi călduroase, aşa cum a fost cea de anul trecut. Ce vom face anul următor dacă nu se vor mai acorda deorgări la tratamntul seminţelor? Răspunsul este unul incert!


VREMEA, DENSITATEA INSECTELOR ŞI STADIUL CULTURII
În decursul istoriei au fost situaţii în care s-au înregistrat densităţi ale insectelor de Tanymecus de peste 100 de adulţi/mp, chiar 160 adulţi/mp (în Doborgea), în condiţiile în care pragul economic de dăunare (PED) pentru acest dăunător este de 5 adulţi/mp. Dar este important de făcut o menţiune: este o legătură foarte strânsă între densitatea insectelor, stadiul de dezvoltare a culturii şi condiţiile climatice. În primul rând, sensibilitatea maximă a culturilor la atacul acestui dăunător este între fazele de răsărit şi patru frunze (BBCH 10-14). În al doilea rând, insectele sunt iubitoare de căldură şi de secetă. S-au înregistrat situaţii când la o densitate de numai 2-3 insecte/mp (deci sub PED), cultura de porumb a fost compromisă aproape în totalitate, deoarece în perioada respectivă, când plantele erau la început de drum, temperaturile au fost foarte ridicate şi era secetă. De asemenea, s-au înregistrat situaţii în care densitatea era mai mare de 10 insecte/mp, dar condiţiile climatice erau nefavorabile dăunătorului (temperaturi mai scăzute şi ploi zi de zi).


Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/235 (ediţia 1-14 mai 2019)

Vizualizat: 378 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?