Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Un AN CATASTROFAL pentru AGRICULTORII DOBROGENI

Publicat: 18 septembrie 2019 - 09:21
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pentru mulţi producători constănţeni, anul agricol este unul dezastruos. „Producţia la noi a fost mică, profitul va fi ca şi inexistent, probabil că mulţi fermieri vor fi pe pierdere, pentru că anul acesta - şi din punct de vedere al producţiei, şi al preţului - a fost catastrofal!”, ne-a declarat inginerul Gheorghe Lămureanu, care lucrează aproape 1.200 hectare de teren în zona Agigea.

„Sunt previzuni sumbre în ceea ce priveşte anul acesta. A dat o ploaie undeva la 30-40 litri/mp, dar din nou s-a instalat seceta şi nu ştim în ce condiţii vom putea pregăti patul germinativ şi vom semăna culturile în această toamnă”, ne spunea fermierul la mijlocul lunii trecute, susţinând că este pesimist pentru prima oară după aproape jumătate de veac de agricultură.
Gheorghe Lămureanu vine cu veşti şi mai proaste de la malul mării. „La grâu ne-am încheiat undeva cu puţin peste producţia medie a judeţului, care a fost de circa 5.000 kg/ha, raportată către Ministerul Agriculturii. Ajutorul ne-a fost dat de producţia la irigat, care a mărit simţitor media. La neirigat s-au obţinut recolte medii de 3.000-3.500 kg/ha. Eu unul nu am întâlnit producţii aşa mici de 45 de ani de agricultură, de când sunt în această zonă responsabilul unei forme de organizare agricolă (Asociaţia Producătorilor Agricoli Privaţi de Cereale şi Plante Oleaginoase din Constanţa - n.n.). Totul numai din cauza secetei pe care am avut-o începând de anul trecut. Efectiv, de la 1 august 2018 la 1 august 2019, am avut doar 90 de litri de apă/mp. Extrem de puţin!”, a explicat fermierul.

Culturile prăşitoare - pe cale de a fi compromise
Gheorghe Lămureanu a cultivat grâu pe 550 ha, lot semincer şi cultură comercială. „Am vândut, nu sunt adeptul stocării producţiei obţinute. Am valorificat recolta cu 161 euro tona şi am procedat bine; preţul astăzi este mult mai mic decât cel de la seceriş”, a susţinut cultivatorul. Din cauza secetei a fost nevoit să întoarcă toată rapiţa semănată pe 330 ha.
Iar despre prăşitoare, atât floarea, cât şi porumbul sunt într-o situaţie dezastruoasă. „Fermierii au pus o suprafaţă mai mare de culturi prăşitoare. Ei s-au lăsat păcăliţi de faptul că în ultimii doi ani (mai puţin 2018), în primăvară, s-au înregistrat precipitaţii abundente. Eu zic că 90 la sută din cultura de porumb a judeţului Constanţa este compromisă. La floarea-soarelui, la fel de probabil, producţia va fi la jumătate faţă de cea înregistrată anul trecut”, a prezis Gheorghe Lămureanu.

Fermierii tulceni sunt într-o situaţie şi mai rea
Potrivit acestuia, în judeţul Tulcea, situaţia fermierilor este şi mai grea; media la grâu a fost mai mică decât cea înregistrată de omologii lor constănţeni. In plus, mai bine de 26.000 hectare de culturi agricole, înfiinţate de cultivatorii tulceni în toamna anului trecut şi în primăvara acestui an, au fost afectate de temperaturile ridicate înregistrate în ultimele luni. Mai exact, datele oficiale arată că suprafaţa totală calamitată de seceta prelungită şi de arşiţa atmosferică este de 26.010,88 ha, din care 15.730,71 ha reprezintă terenuri cultivate de persoane juridice. Valoarea pagubelor înregistrate este estimată la 20.852.574 lei.

Fermierul Gheorghe Lămureanu pe vremea când cultiva o mândreţe de rapiţă_b

3 milioane de fermieri vs. 5-6 traderi
„Pe piaţa de agribusiness sunt cinci-şase mari jucători, companii multinaţionale, iar noi, trei milioane de fermieri, nu ştim să ne organizăm, nu ştim să ne vindem producţia, fie printr-o cooperativă, fie printr-o bursă de mărfuri. Ne dăm recolta cu ţârâita pentru un euro sau doi în plus. Probabil că şi noi la malul mării facem greşit comercializarea, pentru că ne bucurăm că luăm cu 10-20 euro în plus la tonă decât producătorii care sunt obligaţi să care grâul la operatorii portuari din Constanţa”, ne-a declarat Gheorghe Lămureanu.
Fermierul dobrogean a precizat în continuare că „de aici începe greşeala! După părerea mea, este nevoie de cooperative care să vândă producţia agricolă printr-o microlicitaţie sau printr-o licitaţie organizată la nivelul României de o structură asociativă naţională, gen Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal, pentru a se obţine cel mai bun preţ de valorificare”.
Realitatea este că deşi seceta a fost cruntă, calitatea cerealelor păioase de toamnă a fost mult mai bună ca de obicei, dar fermierii nu au reuşit să vândă la un preţ care să le acopere cheltuielile. „Dar ce se va întâmpla dacă se va repeta acest an agricol catastrofal?”, s-a întrebat retoric, în încheiere, cultivatorul constănţean.

 Porumb_b

PREŢURILE ŞI DEVALORIZAREA LEULUI
Gheorghe Lămureanu spune că la grâu au obţinut un preţ puţin mai bun comparativ cu anul trecut, în urma devalorizării leului. „Anul trecut rata de schimb leu/euro era 4,4 lei pentru un euro, anul acesta a crescut la aproape 4,8 lei/euro. Este un preţ care a creat o valoare mai mare de moment. Dar urmează toate cheltuielile cu sămânţa, cu îngrăşămintele, cu motorina, cu pesticidele, cheltuieli care vor fi, sigur, mai mari decât anul trecut. Şi când se va trage linie, să nu surprindă pe unii agricultori că vor fi cheltuieli mai mari decât veniturile. Este o realitate crudă şi nu ştim, efectiv, cum se va termina. Toată lumea este îngrijorată la această dată! Consider că trebuie luate măsuri serioase pentru de ajutorarea fermierilor”, a concluzionat Gheorghe Lămureanu.

Gheorghe Lămureanu, alături de fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin_b


Articol publicat în revista Ferma nr. 15/242 (ediţia 1-14 septembrie 2019)

Vizualizat: 322 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?