Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ultimul „hop” entomologic înainte de recoltat

Publicat: 05 iunie 2017 - 20:20
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Grâul se apropie de recoltare, iar fermierii îşi pun din nou speranţele într-o producţie mare şi mai ales la un preţ cât mai corect de valorificare. Însă la sfârşitul lunii mai şi începutul lunii iunie, cultivatorii de grâu trebuie să treacă de ultimul „hop” entomologic, şi anume să protejeze culturile de atacul ploşniţelor cerealelor (Eurygaster spp. şi Aelia spp.). 

Periculos pentru calitatea grânelor este atacul larvelor acestor dăunători, precum şi atacul adulţilor noii generaţii. În acest an, ca urmare a temperaturilor ridicate înregistrate în luna martie, adulţii hibernanţi au apărut mult mai timpuriu din locurile de iernare (păduri). Dacă ne uităm puţin asupra ciclului biologic al acestor insecte, observăm că depunerea pontei are loc la 20 de zile de la începutul migrării adulţilor din locurile de iernare în câmp. Perioada de incubaţie este cuprinsă între 7 şi 25 de zile. Iar parcurgerea celor cinci stadii larvare durează, în medie, între 36 şi 49 de zile.

Eurygaster spp. - adultul noi generaţiiClick pe poza pentru galerie!

Instabilitatea climtică face imprevizibil atacul ploşniţelor
În cazul în care condiţiile climatice sunt favorabile cerinţelor acestor insecte, şi anume zile calde, însorite, fără precipitaţii, atunci atât incubaţia, cât şi dezvoltarea larvară se desfăşoară într-un ritm mai alert. Din contră, dacă avem parte de ploi (sau furtuni), această perioadă este mai lungă.
În acest an, primăvara s-a caracterizat prin mari variaţii climatice, astfel că perioadele călduroase şi uscate au alternat rapid cu perioadele reci (sau chiar foarte reci) şi umede, fiind urmate apoi de alte episoade mai călduroase. Fără îndoială că aceste alternanţe îşi lasă amprenta asupra evoluţiei ciclului biologic al ploşnişelor cerealelor, la fel cum influenţează şi plantele de cultură. Întrebarea este dacă în momentul depunerii pontei pe plantele de grâu până la eclozarea larvelor, condiţiile climatice sunt favorabile atacului? Se ştie că în caz de condiţii climatice favorabile (zile calde, însorite, fără precipitaţii), atât incubaţia, cât şi dezvoltarea larvară se desfăşoară într-un ritm mai alert. Din contră, dacă avem parte de ploi, această perioadă este mai lungă.

Inamicii naturali ai insectelor Eurygaster
Vremea influenţează şi prolificitatea femelelor. În anii nefavorabili, ploioşi, o femelă depune, în medie, 20 de ouă sau mai puţin, în timp ce în anii cu zile calde şi fără ploi o femelă poate depune, în medie, şi 50-60 ouă sau chiar mai mult. Prin urmare, în anii favorabili insecta poate depune de trei ori mai multe ouă decât în anii nefavorabili. Totuşi, chiar dacă ploşniţele sunt ajutate de vreme, pot interveni factori biotici care duc la reducerea numărului de ouă viabile, cum ar fi paraziţii oofagi. Principalii duşmani naturali ai ploşniţelor cerealelor sunt nişte specii de viespi, de talie mică, care fac parte din două familii de himenoptere (Scelionidae şi Encytidae), fiind cel mai mare ajutor al fermierilor. În literatura de specialitate se menţionează un nivel mediu de parazitare al ouălor de ploşniţă între 25 şi 40%, dar s-au menţionat situaţii de parazitare de sută la sută a pontei, în unele lanuri. Anii secetoşi consecutiv, cu temperaturi ridicate în primăvară şi la începutul verii, pot favoriza explozii numerice ale populaţiilor acestor dăunători. Întrebarea la care trebuie să căutăm răspuns acum este în ce măsură schimbările climatice din ultimii ani favorizează atât evoluţia populaţiilor de ploşniţe ale cerealelor, cât şi evoluţia duşmanilor naturali ale acestora?

PED diferit, în funcţie de tipul culturii
Acesta a fost, pe scurt, „tabloul climatic” cu care se confruntă cultivatorii de grâu. Pentru a proteja viitoarele recolte de atacul larvelor ploşniţelor cerealelor sau al adulţilor noii generaţii, este necesar să ştim nivelul populaţiei acestor dăunători din solele cu grâu dintr-o fermă sau dintr-o anumită zonă. Prin urmare, trebuie evaluată fiecare solă în parte, prin efectuarea sondajelor pe diagonala parcelei. Acestea trebuie făcute cu atenţie. La cea mai mică atingere, insectele aflate pe plantele de grâu pot cădea pe sol şi există riscul să nu fie înregistrate.
Conform metodologiei, pragul economic de dăunare (PED) pentru ploşniţele cerealelor este de 5 larve/mp în cazul culturilor cu densitate optimă, bine fertilizate cu azot şi care se află în faza de vegetaţie corespunzătoare perioadei în care s-au efectuat sondajele. Pentru culturile cu densitate mică, nefertilizate cu azot, ce se află într-o fază de vegetaţie necorespunzătoare perioadei în care s-au efectuat sondajele, pragul economic de dăunare este de 3 larve/mp. Pentru culturile destinate producerii de sămânţă, PED este de o larvă/mp. Dacă aceste valori ale PED s-au atins, atunci este necesar tratamentul în vegetaţie cu unul dintre insecticidele omologate pentru acest dăunător.

Nu omorâţi entomofauna utilă!
Nu e important numai să faci tratamentul, ci cum îl faci, cu ce îl faci şi mai ales în ce moment alegi să îl efectuezi. Executat corect şi la timp, tratamentul chimic are ca efect o mortalitate de 90 şi chiar sută la sută în rândul adulţilor noii generaţii şi al larvelor. Tratamentele efectuate necorespunzător, cu produse neomologate, sau folosirea produselor la doze mai mari decât cele omologate au ca principal efect „combaterea” entomofaunei utile, paraziţii oofagi în acest caz. Evident că fermierii se bucură că au murit ploşniţele, dar peste câţiva ani s-ar putea să se întrebe de ce i-a lovit un atac aşa mare de ploşniţe, din moment ce au făcut tratamente.
În cazul ploşniţelor cerealelor, decizia efectuării sau neefectuării tratamentului este foarte importantă. Având în vedere volatilitatea preţurilor de valorificare a recoltei şi instabilitatea condiţiilor climatice, o bună protecţie a lanurilor de grâu împotriva atacului acestor dăunători este importantă. Pentru a realiza acest lucru, este esenţial să facem o evaluare cât mai bună a densităţii acestor insecte din solele cu grâu, chiar dacă aceast lucru consumă mult timp şi necesită atenţie ridicată.
În ultimii ani nu au fost probleme mari cu atacul ploşniţelor în lanurile de grâu (cu unele excepţii), în principal datorită faptului că s-au înregistrat zile cu precipitaţii abundente exact în perioada în care avea loc depunerea pontelor şi/sau apariţia larvelor. Matematicienii probabil ar spune că dacă ai mai mulţi ani consecutivi de „linişte”, din punct de vedere statistic, trebuie să te aştepţi şi la un an cu „furtună”. Sperăm să nu fie 2017 şi să fim pregătiţi la orice fel de provocări.

 

 

RECOLTÂND MAI DEVREME, DIMINUĂM REZERVA BIOLOGICĂ A INSECTEI
Adulţii noii generaţii se hrănesc intens cu boabele de grâu pentru a acumula substanţe de rezervă în corpul gras, necesare pentru iernare. Dacă grâul este mai avansat în vegetaţie, se recoltează mai repede, iar insectele nu apucă să se hrănească pentru a-şi face rezervele necesare supravieţuirii în iarnă, prin urmare populaţiile în anii următori pot să fie mai mici. Dacă perioada de la depunerea pontei până la apariţia adulţilor noii generaţii este mai scurtă, ca urmare a condiţiilor climatice favorabile, şi dacă în perioada de hrănire intensă a adulţilor noii generaţii avem secetă şi căldură, atunci pagubele produse de ploşniţele cerealelor pot să fie mai ridicate şi, de asemenea, insectele acumulează cantităţi suficiente de rezervă pentru a trece de iarnă. Prin urmare, în anul următor populaţiile pot creşte numeric.

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 10 (193) din 1-15 iunie 2017

Vizualizat: 372 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?