Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Turul performanţei în Insula Mare a Brăilei

Publicat: 18 iunie 2019 - 19:09
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Tematica destul de largă, abordată la tradiţionala Zi a Câmpului în „Centrul de Excelenţă din Insula Mare a Brăilei”, a cuprins o serie de probleme actuale ale agriculturii româneşti, cum ar fi: optimizarea dotării fermelor cu utilaje mecanice în vederea maximizării eficienţei economice; extinderea lucrărilor minime ale solului şi practicarea unei agriculturi durabile şi sustenabile; realizarea perdelelor de protecţie - sursă energetică şi de protecţie a mediului; introducerea în tehnologiile de cultivare a plantelor agricole a unor noi surse de fertilizanţi chimici sau aplicarea pe scară largă a agriculturii de precizie.

Aşa cum arăta Lucian Buzdugan, directorul general al companiei Agricost, în Insula Mare a Brăilei s-a extins aplicarea lucrărilor minime pe întreaga suprafaţă de 56.000 de hectare, fiind eliminate în totalitate arătura şi prelucrarea solului. Practic, după eliberarea terenului se seamănă direct în mirişte, se fac tratamentele fitosanitare, se recoltează şi se transportă producţia la loc sigur în solibaguri, toate aceste operaţiuni realizându-se cu utilaje performante şi cu personal foarte bine pregătit profesional.

Turul performanţei în Insula Mare a BrăileiClick pe poza pentru galerie!

Îmbunătăţirea spaţiului de nutriţie a plantelor
„Acţionăm continuu pentru îmbunătăţirea spaţiului de nutriţie a plantelor. La porumb, am micşorat distanţa între rânduri, de la 70 la 50 cm, iar acum vrem să semănăm în pătrat cu latura de 37,5 cm. Am optimizat spaţiul de nutriţie şi la cerealele păioase; de data asta nu prin apropierea rândurilor, ci prin depărtarea lor, dar micşorând norma de sămânţă la hectar, ceea ce face ca distanţa între boabe la semănat să fie între 1,5 şi 2 cm”, a explicat Buzdugan.
De asemenea, au continuat să reducă dozele de pesticide aplicate pe suprafaţă prin demineralizarea apei cu ajutorul unei moderne instalaţii existente în fiecare dintre cele 29 de ferme de producţie. „În plus, am readaptat tehnologia de administrare a îngrăşămintelor cu fosfor la culturile prăşitoare prin aplicarea lor odată cu semănatul, având în vedere că nivelul pH-ului din IMB este în jur de 8, iar calciul, fiind în cantitate excesivă, duce la imobilizarea fosforului în sol într-un timp extrem de scurt! De aceea nu mai administrăm fosforul vara sau toamna, ci odată cu semănatul”, a mai spus Buzdugan.

Soiurile de grâu româneşti calitative, cele străine cantitative
În IMB absolut toată suprafaţa de păioase (orz şi grâu, ce ocupă mai bine de 25.000 ha) este semănată la 25 cm distanţă între rânduri. Într-o solă de 95 ha, unde au fost amenajate loturile demo cu 17 variante de grâu, Alexandru Constantinescu, şeful fermei Gemenele, a prezentat tehnologia de cultivare. Astfel, s-a putut demonstra buna adaptabilitate a soiurilor româneşti, rezistenţa lor la secetă şi la îngheţul din primăvară (în IMB numai în perioada martie-aprilie au fost de cinci ori temperaturi cu valori negative de -5,5...-6,7oC), precum şi faptul că unele soiuri străine mai productive au o capacitate mai mare de înfrăţire şi o rezistenţă mai mare la cădere. „Noi am micşorat densitatea, coborând de la 550 la 350 boabe germinabile/mp. Dar şi aşa este foarte mult; vom ajunge cu siguranţă la 200 b.g./mp. Micşorând densitatea şi mărind distanţa între boabe pe rând, urmărim să obţinem cât mai mulţi fraţi fertili”, a susţinut şeful fermei.
„INCDA Fundulea la grâu a rămas un pic în urmă, eu sper să revină destul de rapid. Nu vorbim de calitate, la calitate avem soiurile româneşti cu indici net superiori (proteină şi gluten) celor străine, ci la producţie. Noi vindem producţie mai întâi!”, a precizat Ionuţ Mortu, directorul tehnic adjunct al Agricost.

Fabrica de lucernă va lucra 11 luni din an
Un obiectiv destul de important din IMB îl constituie fabrica de procesare a lucernei. Anul trecut, au fost deshidratate, balotate sau peletizate circa 40.000 tone de lucernă, din care cea mai mare parte (38.000 tone) a fost exportată în ţările Golfului.
De asemenea, începând din toamnă structura de producţie se va modifica, astfel că se va dubla suprafaţa cultivată cu lucernă (de la 2.500 la 5.000 ha), pentru ca într-un final să se ajungă la 12.500 ha.
În acelaşi timp, s-a extins capacitatea de deshidratare şi peletizare a fabricii existente pentru uscarea porumbului siloz, prelungindu-se durata de utilizare a uscătoarelor la 11 luni din an. De asemenea, va începe construcţia unei noi şi moderne unităţi de procesare, în urma unei noi infuzii de capital de peste 15 milioane de euro.

Alexandru Constantinescu_b
Alexandru Constantinescu: „În momentul de faţă, la soiul Glosa avem 570 de spice. Cu 34 de boabe pe spic şi 40 masa hectolitrică, soiul ne va aduce o producţie de 7.700 kg grâu la hectar. La alte două soiuri străine avem 640 de spice/mp, ca efect al înfrăţirii net superioare; drept urmare, vom obţine 8.700 kg de grâu la hectar”.

stafful OPC_b
ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE OCP ÎN TESTARE
Începând cu acest an, principalul furnizor de îngrăşăminte al Agricost este renumita fabrică a companiei OCP Group din Maroc, lider mondial în domeniul îngrăşămintelor fosfatice. La standul firmei africane am stat de vorbă cu echipa OCP. „Suntem producători şi exportatori pentru toate formele de fosfaţi. Avem peste 70% din rezervele din lume, peste 32% din cota de piaţă globală şi suntem lideri de îngrăşământ fosfatic în România. În ultimii şase ani am lansat peste 40 de produse de înaltă performanţă, folosite în mai multe tipuri de soluri şi culturi. Avem parteneriate strânse cu fermieri, cu companii, precum Al Dahra Agricost, cu care am încheiat proiecte agronomice de testare a noilor fertilizanţi”, ne-a declarat staff-ul din standul OCP.
Compania oferă fermierilor români o gamă foarte largă de produse cu conţinut mare de fosfat (DAP, MAP, TSP), produse şi soluţii cu formule personalizate (NPK şi NPS).


Articol publicat în revista Ferma nr. 11/238 (ediţia 15-31 iunie 2019)

Vizualizat: 197 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?