Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Trifoiul roşu - producţia şi fixarea azotui biologic

Publicat: 09 februarie 2012 - 14:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În condiţiile colinare din ţara noastră, trifoiul roşu, în cultură pură sau în amestec cu unele graminee perene (păiuş de livezi, timoftică), este leguminoasa furajeră cel mai bine adaptată în aceste zone, mai răcoroase şi mai bogate în precipitaţii

Click pe poza pentru galerie!

Pe lângă valoarea furajeră a trifoiului roşu, această leguminoasă produce cantităţi mari de azot biologic, prin fixarea azotului atmosferic, în urma relaţiilor de simbioză pe care le realizează cu bacteriile fixatoare de azot din specia Rhizobium trifolii. Din această cantitate de azot fixat, 20 la sută rămâne în rădăcini iar restul de 80 la sută intră în componenţa substanţelor proteice, cu rol foarte important în ridicarea valorii nutritive la această specie.

Pentru stimularea producerii de azot biologic, în zona tradiţională de cultură a trifoiului roşu, măsura tehnologică cea mai importantă este corectarea acidităţii solului şi efectuarea unor lucrări mai profunde de prelucrare a solului, care să mărească permeabilitatea acestuia.

Menţionăm că, şi în condiţiile în care se efectuează o inoculare bacteriană a seminţelor cu bacterii fixatoare de azot, dacă solul este acid aceste bacterii mor şi, în consecinţă, nu se realizează o activitate simbiotică normală.

 

Perioada de vegetaţie şi producţia de azot

Cercetările efectuate în ultimele decenii în ţara noastră, în diferite zone de cultură a trifoiului roşu, au arătat că această leguminoasă produce cantităţi însemnate de azot biologic, în mod diferenţiat, în funcţie de anul de vegetaţie:

• în primul an, între 120 şi 150 kg/ha;
• în anul al doilea între 160 şi 280 kg/ha;
• în anul al treilea (ultimul an de producţie), între 70 şi 100 kg/ha. Media ponderată, pe întreaga durată de folosinţă a culturii de trifoiu roşu, este de 147 kg/ha. Această cantitate este suficientă pentru nutriţia plantelor cu azot, fără a se mai aplica îngrăşăminte cu azot.

De asemenea, în perioada de vegetaţie activă (mai - septembrie), trifoiul roşu fixează peste 80 la sută din cantitatea totală de azot biologic produs, cu o rată zilnică de fixare a azotului între 1,5 şi 8,0 mg/zi/plantă.

 

Capacitatea de fixare a azotului în funcţie de destinaţia culturii

Modul de folosire a trifoiului roşu influenţează puternic capacitatea de fixare a azotului la această specie. Astfel, în cazul folosirii numai prin cosire, pentru producerea fânului, cantitatea de azot fixat este de două ori mai mare decât în situaţia în care cultura de trifoi roşu este păşunată cu animalele. Totodată, aplicarea de îngrăşăminte cu azot duce la scăderea cu 40-70 la sută a cantităţii de azot fixat, din cauza efectului negativ al azotului aplicat asupra bacteriilor fixatoare.

La pajiştile semănate, formate din cultura în amestec a trifoiului roşu cu unele graminee perene, în care proporţia de trifoi roşu este de 40-50 la sută, cantitatea de azot biologic fixat variază între 130 şi 150 kg/ha. Din această cantitate de azot produs, între 20 şi 30 la sută este transferat plantelor de graminee din amestec, în fiecare an de vegetaţie, prin moartea şi descompunerea unei părţi din rădăcinile plantelor de trifoi roşu.

În general, această cantitate de azot biologic pusă la dispoziţia gramineelor, variază între 20 şi 40 kg/ha/an. Din această cauză, şi la pajiştile semănate formate din amestecuri de leguminoase şi graminee perene, cantitatea de îngrăşăminte chimice cu azot de reduce cu 50 la sută.

În consecinţă, optimizarea tehnologiei de cultivare a trifoiului roşu, precum şi a celorlaltor leguminoase furajere perene, semănate în cultură pură sau în amestec cu gramineele perene, prin păstrarea şi potenţarea capacităţii de fixare a azotului atmosferic, are următoarele efecte:

• producerea unor cantităţi însemnate de azot biologic;
• transferul de azot fixat de la leguminoase la gramineele din pajişte;
• reducerea sau eliminarea aplicării de îngrăşăminte cu azot la aceste culturi;
• îmbogăţirea solului cu azot după încheierea perioadei de folosire a leguminoaselor;
• creşterea valorii nutritive a furajului şi, în final, a producţiei animaliere;
• eficientizarea întregului sistem de tehnologie.

Vizualizat: 1228 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?