Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Tratamentele chimice în perioada de vegetaţie

Publicat: 22 iunie 2012 - 14:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Pierderile de producţie cauzate de anumiţi patogeni ai florii-soarelui pot ajunge până la 30-50% iar în unele cazuri pot duce chiar la compromiterea culturii. Nivelul pagubelor depinde de factori precum: momentul în care survine infecţia, intensitatea atacului, toleranţa hibrizilor cultivaţi sau tehnologia de cultură aplicată

Click pe poza pentru galerie!

Pe toată perioada de vegetaţie, floarea-soarelui poate fi atacată de numeroase boli, în special micoze care conduc la pătarea şi necrozarea frunzelor (Alternaria spp., Septoria helianthi) sau la putrezirea tulpinilor (Phomopsis helianthi, Phoma maccdonaldii, Sclerotium bataticola) şi a calatidiilor (Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinerea). Se impune combaterea acestor patogeni ai florii-soarelui prin tratamente chimice în vegetaţie.

 

Principalele boli ale florii-soarelui

În cele ce urmează descriem principalele boli ce afectează cultura florii-soarelui şi factorii ce contribuie la iniţierea şi evoluţia atacului.

• Pătarea brună a tulpinilor este cauzată de patogenul Phomopsis helianthi şi poate conduce la pagube însemnate (10-50%), în funcţie de momentul în care survine infecţia. În urma uscării premature a frunzelor/plantelor şi frângerii acestora, influenţa negativă a patogenului se manifestă şi asupra MMB-ului şi a continutului de ulei în seminţe.

• Alternaria spp. şi Septoria helianthi sunt patogeni cu un deosebit potenţial distructiv în condiţiile anilor cu precipitaţii abundente, umiditate ridicată a aerului şi temperaturi medii moderate. Atacul se manifestă prin pătarea şi necrozarea aparatului foliar, începând cu etajele de frunze bazale şi evoluând uneori până la defolierea completă, prematură a plantelor. Aceasta influenţează negativ formarea şi umplerea achenelor.

• Sclerotinia sclerotiorum este un patogen bine cunoscut prin polifagia lui deosebit de mare, dar şi prin multiplele forme de atac asupra plantelor de floarea-soarelui. Se poate instala încă din faza de buton floral până în faza de maturitate a calatidiilor. Apariţia infecţiei este marcată de prezenţa unor pete moi de culoare deschisă, de obicei pe suprafaţa calatidiului, dar uneori şi pe tulpină sau pe butonul floral.

Dacă timpul este umed, la suprafaţa petei se poate vedea miceliul alb-pâslos al ciupercii. Evoluând, infecţia poate cuprinde întreg calatidiul sau o porţiune din acesta. Ciuperca produce scleroţi (de diferite forme şi dimensiuni) atât în interiorul calatidiului, cât şi pe suprafaţa acestuia sub forma unei reţele în jurul seminţelor.

Infecţia calatidiilor cu această ciupercă este cauzată de sporii (ascospori) formaţi în urma germinării de tip carpogenic a scleroţilor aflaţi în sol. Acest tip de germinare a scleroţilor este indus în anumite condiţii de temperatură şi umiditate. Astfel, temperaturi ale aerului de 20-25 °C, ale solului de 15-18 °C, precum şi umiditatea ridicată la nivelul solului sunt parametri optimi pentru germinarea sexuată a ciupercii.

Ulterior, dezvoltarea infecţiilor este din nou condiţionată de temperatură şi de umiditate, astfel că temperaturi sub 25 °C precum şi prezenţa apei pe calatidii asigură condiţii optime pentru germinarea sporilor.

 

Boala verilor ploioase

• Botrytis cinerea produce putregaiul cenuşiu al calatidiilor şi atacă începând cu faza de sfârşit a înfloritului până în faza de maturitate fiziologică. Simptomele constau în apariţia petelor de putregai pe calatidiu, aici ţesuturile căpătând consistenţă moale. Petele se vor acoperi cu un puf cenuşiu (sporii ciupercii), care vor asigura răspândirea infecţiei la plantele sănătoase.

Primele contaminări ale patogenului au loc la nivelul florilor tubuloase, germinarea sporilor fiind favorizată şi de prezenţa polenului. Ulterior infecţia cuprinde şi celelalte ţesuturi ale calatidiului, infectând inclusiv sămânţa.

Putregaiul cenuşiu este boala verilor ploioase, infecţia instalându-se în perioade cu umiditate ridicată şi cu temperaturi scăzute sau moderate. Transmiterea bolii de la un an la altul se face prin resturile vegetale infectate şi prin sămânţă.


Stadiul fenologic optim pentru tratamente

Pentru o eficienţă ridicată în prevenirea atacului importantă este faza în care se intervine chimic cu tratamentul.

În scopul limitării atacului de Phomopsis helianthi, cercetările au dovedit că foarte importantă este aplicarea preventivă a tratamentelor chimice înainte de apariţia simptomelor pe frunză. Stadiul fenologic al plantei pentru primul tratament este cel de 6-8 perechi de frunze, în această fază fiind posibilă aplicarea terestră cu maşini de stropit purtate de tractor.

În funcţie de evoluţia condiţiilor de mediu şi a proceselor de infecţie de la nivelul culturilor, un al doilea tratament este recomandat în stadiul de început al înfloritului, la apariţia primelor flori ligulate. În această fază, tratamentul se aplică cu mijloace aeriene.

Produsele fitosanitare avizate pentru utilizarea în ţara noastră cuprind o serie de fungicide cu acţiune împotriva patogenilor Phomopsis helianthi şi Alternaria spp. Şi anume: Acanto Plus (0,6 l/ha), Amistar Extra 280 SC (0,75 l/ha), Impact 125 SC (1,5 l/ha), Impact 25 SC (0,75 l/ha), Mirage 45 EC (1,0 l/ha), Pictor (0,5 l/ha), Rovral 500 SC (1,0 l/ha), Sfera 535 SC (0,4 l/ha) Tanos 50 WG (0,4 kg/ha), Topsin 70 PU (1,0 kg/ha), Topsin 70 WG (1,0 kg/ha), Topsin 500 SC (1,4 kg/ha).

Combaterea chimică a putregaiului alb şi cenuşiu prin tratamente în vegetaţie a fost studiată de numeroşi cercetători şi s-a stabilit că fazele fenologice optime de aplicare a acestora, în scopul reducerii impactului putregaiurilor la calatidiu asupra producţiei, sunt: primul tratament la începutul înfloritului, iar al doilea la 10-15 zile după sfârşitul înfloritului. În situaţia aplicării numai a unui singur tratament, avertizarea se face când frecvenţa atacului pe capitul este de peste 3%.

Pentru combatere se foloseşte unul din următoarele fungicide: Acanto Plus (0,6 l/ha), Amistar Extra 280 SC (0,75 l/ha), Eyetak 450 (1,0 l/ha), Impact 125 SC (1,5 l/ha), Impact 25 SC (0,75 l/ha), Mirage 45 EC (1,0 l/ha), Pictor (0,5 l/ha), Prosaro 250EC (0,75 l/ha), Rovral 500 SC (1,0 l/ha), Sfera 535 SC (0,4 l/ha), Tanos 50WG (0,4 kg/ha), Topsin 70 PU (1,0 kg/ha), Topsin 70 WG (1,0 kg/ha), Topsin 500 SC (1,4 kg/ha).

Opţiunea pentru aplicarea a 1, 2 sau 3 tratamente în vegetaţie trebuie să ţină cont de favorabilitatea condiţiilor climatice înregistrate sau prognozate pentru evoluţia patogenilor, de stadiul infecţiei la nivelul fiecărei culturi, precum şi de gradul de rezistenţă al hibridului cultivat la aceşti patogeni.

Lidia CANĂ
INCDA Fundulea


COMBATEREA INTEGRATĂ A PATOGENILOR

În scopul evitării sau reducerii atacului acestor patogeni trebuie respectate măsurile tehnologice recomandate culturii florii-soarelui, cu precădere cele care fac obiectul luptei integrate împotriva patogenilor. Aceste măsuri sunt bazate pe relaţia armonioasă între rezistenţa genetică a florii-soarelui, metodele agrotehnice (rotaţia culturii, fertilizare echilibrată, combaterea buruienilor etc.), metodele biologice şi cele chimice de combatere a bolilor.

Intervenţia chimică în perioada de vegetaţie a florii-soarelui cu fungicide sistemice sau de contact constituie un mijloc de diminuare a pierderilor produse de patogeni. Însă tratamentele chimice în perioada de vegetaţie vin în completarea măsurilor de combatere integrată şi nu se substituie acestora. Ele se justifică economic în condiţiile unor ani favorabili proceselor de patogeneză şi dacă se aplică tehnologii de cultură performante.

Vizualizat: 1234 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?