Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Traian Ghinoiu - un fermier mereu pe primul loc

Publicat: 13 mai 2018 - 02:10
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Traian Ghinoiu lucrează în agricultură de 54 de ani, la un nivel la care multă lume încă visează. Născut, acum aproape o veşnicie, în Băleştii Gorjului, mai precis în 1946, munca, norocul şi determinarea l-au făcut din truditor, boier tocmai în satul său natal.

Face parte dintr-o familie cu şase copii (5 băieţi şi o fată). Fiecare şi-a clădit o cărare în viaţă. Doi dintre fraţi au ajuns profesori, ambii directori de instituţii de învăţământ. Unul dintre ei chiar la Colegiul Tudor Vladimirescu, cel mai bun liceu gorjean. Un alt frate este judecător, iar el a ales agricultura.

Traian GhinoiuClick pe poza pentru galerie!

Horticultura este şi meseria, şi pasiunea sa
Traian Ghinoiu a făcut mai întâi şcoala tehnică de horticultură la Bârseşti, tot în Gorj, pe care a absolvit-o în 1964. L-a prins ca director pe vestitul horticultor, profesorul Viorel Stoian, creatorul şcolii româneşti de degustare a vinului, cel care avea să ne lase moştenire Marea Carte a Degustarii Vinurilor. Unul dintre cei mai renumiţi oenologi, unanim apreciat de toată lumea.
Viaţa l-a purtat mai întâi în judeţul Mehedinţi. La IAS Prunişor. Prima dată la ferma nr. 2, din satul Lumnic, unde a reuşit să fie pe primul loc la exportul de fructe în fiecare din cei trei ani petrecuţi acolo ca şef de fermă. La pregătirile centralizate de iarnă, aşa era pe atunci obligatoriu, venea cu temele făcute. Revistele de specialitate erau devorate aproape la propriu şi atunci, dar şi acum. „Cine nu se informează în fiecare zi, rămâne de căruţă, domnule ziarist”, spunea cu o voce solemnă inginerul horticultor, care acum este cel mai tare practician în cultura mare din Gorj. Silinţa şi implicarea l-au făcut să intre în atenţia superiorilor. Îşi aminteşte că a fost singurul dintre toţi specialiştii care auzise, prin anii ’70, şi ştia cu ce se mănâncă, de capcanele cu feromoni. Era deja inginer şef la IAS Prunişor, după doar trei ani de activitate ca şef de fermă. Absolvise Facultatea de Horticultură la Institutul Agronomic Bucureşti (USAMV Bucureşti). Poate l-a ajutat şi şcoala de partid de la Braşov. O şcoală cu scoatere din producţie. Traian Ghinoiu îşi amintea că acolo avea un salariu mult mai mare decât în fermă. Dar nu se putea plânge de bani. A făcut într-un singur an bani de maşină. Ceea ce pe atunci era foarte greu. Alerga după cai prin sate pentru a-i duce la export în Italia şi asta i-a adus venituri suplimentare.

Experienţa cu oile din Noua Zeelandă
De atunci îl ştie pe actualul ministru al Agriculturii, Petre Daea, care era inginer la CAP Şişeşti. De aceea respectul pe care şi-l poartă unul altuia este aşa intens. Traian Ghinoiu îşi aminteşte că într-o zi, primul secretar a venit în vizită la IAS Prunişor, cu maşina nou-nouţă a instituţiei, moment în care pe un pod de lemn s-a întors o blană cu cuiele în sus iar anvelopele s-au găurit. Prim-secretarul s-a bosumflat şi a doua zi l-a demis pe inginerul şef. Cel care avea să-i ia locul era tocmai Traian Ghinoiu, care nu avea nici vechimea, dar nici specializarea necesare (pe atunci ca să ocupi o funcţie de conducere trebuia să faci un an de specializare). Chiar dacă a avut o temere la început, s-a „înşurubat” repede pe funcţie şi a mers totul ca la carte. Singurul moment greu în activitatea de la IAS Prunişor a fost cu oile aduse din Noua Zeelandă. Partidul a decis să importe oi de rasă, specializate pe carne-lână, oi care dădeau 30 kg de lână fină/cap de oaie. În imensele livezi era loc de păşunat, aşa că Traian Ghinoiu a primit în IAS 2.000 de oi din emisfera sudică. Necazul a fost că ele erau obişnuite să alerge pe câmpiile verzi din Noua Zeelandă, iar aici berbecii „alergau şi gemeau pe dealurile Mehedinţului”. Nu s-au acomodat şi în nici o jumătate de an au început să moară pe capete. Administratorii fermei au fost ameninţaţi de conducere că sabotează politica partidului, dar cu toate eforturile intense, în doar doi ani oile au pierit toate!

În anii ’70 a ajuns inginer şef la IAS Băleşti
Pe atunci partidul ţinea cu familia, iar soţia sa lucra în Gorj, tot inginer horticol. Au hotărât să se mute la Prunişor, pentru că acasă şcoala era ca la ţară. Cu clase comune, clasa I cu clasa a III-a şi a II-a cu a IV-a. Pe când la Târgu-Jiu era altceva. Copiii săi, două fete, au învăţat temeinic şi acum sunt doctoriţe în Franţa. Una la Strasbourg, chiar directoare de spital, şi cealaltă la Paris. Are şi nepoţi. Era fericit că de Crăciun au venit la Băleşti, acolo unde are o casă frumoasă şi modestă, cu o curte în care păstrează microbul horticol nealterat. Se vedea fericirea în ochii săi de om tăbăcit de muncă.
Traian Ghinoiu a adus solariile la gostatul din Băleşti şi în cel de la Corneşti (comuna vecină). Legumicultura trebuia să satisfacă cererea din Târgu-Jiu, care era un oraş minier unde aprovizionarea trebuia să fie foarte bună în acele timpuri.

Băleştii - zonă cunoscută pentru legumicultură
De altfel, acum tradiţia a rămas şi de aici pleacă spre piaţă majoritatea legumelor, dar mai ales vestita varză de Băleşti. În Gorj şi în Valea Jiului varza de Băleşti este şi acum cea mai căutată. În principal se cultivă două soiuri: Varza de Buzău (cu producţii mai mari şi frunză subţire) şi soiul Licurişca (face un pic de roşeaţă la marginea frunzei şi are un gust excelent şi o foaie subţire şi fermă, numai bună pentru sărmăluţe olteneşti).
Umblând pe terenurile pe care le administrează Traian Ghinoiu, am întâlnit şi un vărzar din Ceauru, un sat cu legumicultori veniţi în zonă, vestiţi pentru priceperea lor. L-am întrebat cum a mers cu varza anul acesta, iar răspunsul a fost „foarte bine, am vândut în medie cu 2,5 lei/căpăţână!”.
Dar pe vremuri IAS Băleşti avea şi un sector zootehnic puternic, cu peste 1.500 de vaci de lapte, rasa Brună de Maramureş, peste 2.000 de porci şi circa 10.000 de oi. Aşa că a fost nevoit să le înveţe pe toate. De la roşie, la făcutul brânzei!
Ghinoiu a înfiinţat APA Gorj şi este şi acum membru în Consiliul Director LAPAR. Asta chiar dacă din 2013 a lăsat pe altcineva să conducă destinele organizaţiei. La vârsta lui vrea să vadă cum vine tineretul din urmă. Chiar şi de la cârma societăţii s-a retras şi l-a adus în frunte pe un tânăr inimos, Vasile Cârstea (Alin), dar nu-l rabdă inima să nu fie în fiecare zi pe câmp.
Am observat canale de irigat şi chiar staţii ANIF aflate în conservare. Sistemul de irigat a fost făcut în principal pentru fermele horticole. Pe aici era şi ferma partidului. „Acolo, acum pogonarii nu-şi taie nici cocenii”, spune cu năduf specialistul Traian Ghinoiu, pe care nici chemarea nepoţilor în Franţa nu l-a putut rupe de ţărână. Ţărâna în care se va retrage definitiv doar atunci când Dumnezeu îl va chema să administreze fermele Raiului!

 

O FERMĂ MARE EUROPEANĂ
Agroprest Băleşti a fost printre primele societăţi agricole înfiinţate pe Legea 36. La început erau 150 de acţionari, din care 13 au fost membri fondatori, „şi mai suntem în viaţă doar şase, iar la moarte nu se moşteneşte dreptul de acţionar”, îmi spune Traian Ghinoiu.
Deşi în Gorj terenul este greu de pregătit, pe suprafaţă rămân foarte mulţi bolovani, chiar şi în urma discului greu. Şi apoi are de făcut tehnologii aparte pentru fiecare altă parcelă. Totuşi reuşesc să treacă în fiecare an de 7 t/ha producţie la porumb, iar la grâu obţin o medie de 5.000 kg/ha. Arenda o plătesc în grâu şi se ridică la peste 1.000 kg/ha. Trebuie spus că predominant cultivă soiul Alex, pentru sămânţă, fiind „singurul soi românesc recunoscut în Europa”, spune fermierul. În Gorj, asta o ştiu personal, sunt mulţi dăunători umani. „Doar paza cu jandarmii, peste paza noastră, a mai rărit furturile”, spune, oftând, fermierul. Au renunţat la paza cu firme particulare, pentru că erau uşor coruptibili. „Aici nu găseşti un zilier fără 100 lei/zi, dar asta doar dacă-i chemi din timp”, spune Ghinoiu.
Ca suprafaţă lucrată, „la început aveam peste o mie de hectare, dar încetul cu încetul am renunţat la terenurile mai puţin productive şi sperăm să ne oprim undeva la 500 ha. Ca o fermă mare europeană!” Aşa cum i-a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la o întâlnire privată, subliniind „că asta ar fi bine pentru dezvoltarea unei clase de mijloc în România”.
Traian Ghinoiu mi-a povestit cum şi-a început activitatea tânărul Jean Ionescu, director DuPont-Pioneer. Şi acum, compania face loturi demonstrative la el în fermă. Şi Syngenta, şi Saaten Union. „Toţi cei care solicită! Avem un teren chiar la DN 67”, precizează Ghinoiu.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/207 (ediţia 1-14 februarie 2018)

Vizualizat: 298 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Chrono - noul element de însămânţare rapidă de la Maschio Gaspardo

Chrono - noul element de însămânţare rapidă de la Maschio Gaspardo

Prezentată în premieră anul trecut la Agritechnica, Chrono este o semănătoare de precizie pentru însămânţarea de mare viteză, putând atinge în lucru 15 km/h şi creşte productivitatea cu peste 50%.

AgriPlanta - RomAgroTec 2017 În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Aspecte practice privind aplicarea tratamentelor fito-sanitare
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?