Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Tovărăşia salvează România!

Publicat: 20 mai 2017 - 14:37
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

• lecţii de supravieţuire în capitalismul haotic

Pentru fermierii mici şi mijlocii, asocierea într-o cooperativă este singura variantă de supravieţuire, iar cel mai important lucru în cooperativă este să fii tovarăş în adevăratul sens al cuvântului, afirmă Dan Ţandea, preşedintele Cooperativei Agricole Someş - Arieş, din judeţul Cluj.

Mircea CiureaClick pe poza pentru galerie!

„Numai prin asociere pot rezista la concurenţa pe care le-o fac giganţii, fermele industriale care au apărut şi încă apar în Europa şi în România, inclusiv. Noi am înţeles demult, încă înainte de a apărea aceşti giganţi în România, că eu trebuie să ofer cantităţi similare cu o fermă care produce 10-15, chiar 20 de mii de litri de lapte pe zi, într-o singură societate. Ori eu nu le pot oferi singur şi n-o să ajung niciodată la dimensiunile alea, decât asociindu-mă cu unul sau cu altul, şi împreună să putem sta la masa negocierilor cu bogaţii. La ora actuală, având 30.000 de litri de lapte pe zi şi cifra de afaceri pe care o am, pot să stau la discuţii şi pot să ofer încredere oricărui procesator de lapte, dar şi să am pretenţii. Un fermier cu 500 de litri de lapte odată la două zile, cum sunt cei mai mulţi din cooperativa noastră, este tot timpul expus, aşa cum e România faţă de Europa”, explică Ţandea.

O cooperativă cu peste 80 de fermieri
Cooperativa Someş-Arieş a fost înfiinţată la finalul lunii aprilie 2011 şi a început activitatea în luna iunie din acelaşi an. „În primăvara lui 2011 am fost la expoziţia de la Paris, cu mai mulţi fermieri, şi am vizitat şi o cooperativă a fermierilor din Franţa. Şi atunci am zis: nu merită să facem şi noi chestia asta?”, spune Mircea Ciurea, unul dintre cei 7 membri fondatori ai Cooperativei producătorilor de lapte din judeţul Cluj. Ciurea şi-a vândut vacile în 2016, dar coordonează, în continuare, serviciul de COP (Control Oficial al Producţiei) la vacile de lapte.
Care a fost cel mai greu moment de când au înfiinţat cooperativa? Ciurea spune că începutul a fost dificil, iar în prezent cele mai mari probleme sunt cu vânzarea laptelui: „Pe lângă birocraţie, a fost greu şi cu atragerea de membri. La început au zis mulţi că vor să vină, dar când a fost vorba să dea laptele şi să începem treaba, s-au dat în lături.”
Până la finalul lui 2011 au reuşit să adune în cooperativă încă 20 de fermieri. Ţandea spune că în primul an de activitate cifra de afaceri a depăşit 1,5 milioane de euro. Îşi aminteşte că s-a autosesizat Garda Financiară şi i-a controlat. Nu înţelegeau cei de la Fisc de unde a apărut şi de unde face atâţia bani o întreprindere nouă.
În prezent, Cooperativa Someş - Arieş are aproape 60 de membri, din Cluj, Alba şi Sălaj. Încă 27 de fermieri au cerut să intre în cooperativă şi sunt consideraţi colaboratori. Fiecare membru are un număr egal de acţiuni şi câte un vot, indiferent de dimensiunea fermei. Membrii cooperativei sunt persoane fizice, PFA, IMM-uri, SRL-uri. Unii dintre aceştia au, pe lângă ferma de vaci, şi alte activităţi. De exemplu, un membru prestează servicii de recoltat, un altul distribuie material seminal, spune Ţandea.
Cea mai mică fermă livrează lunar 3.000 de litri de lapte, iar cea mai mare, 50.000 de litri. Ca număr de animale, cea mai mică fermă are 25 de vaci de lapte, iar cea mai mare, 250. Media pe fermă ar fi de 65-70 de capete, vaci de lapte plus tineret.
Ferma la care este acţionar Ţandea, Basto Import Export SRL, din Apahida, Cluj, are 220 de vaci de lapte Bălţată Românească şi livrează lunar cca. 45.000 litri de lapte.

Peste 5 milioane euro pe an cifră de afaceri
Şi în 2015 şi în 2016, cifra de afaceri a Cooperativei Someş - Arieş a depăşit 5 milioane de euro. Banii provin din vânzarea de lapte şi de animale vii şi în carcasă, vânzarea de input-uri agricole şi de motorină, servicii de COP la vaci de lapte şi de carne şi la ovine, precum şi prestări servicii către membrii cooperativei, dar şi către alţi fermieri.
Cooperativa are două maşini pentru transportul animalelor, o cisternă de 20 de tone pentru transport carburant şi o maşină de 3 tone pentru transport seminţe.
COP la vaci de lapte l-au început în 2014, cu 188 de ferme şi puţin peste 8.300 de animale în control. În 2017 au ajuns la 623 de ferme şi 15.500 de vaci în control. Fac COP la Bălţată Românească, Brună şi Holstein. Lucrează cu 21 de controlori şi 3 administratori de date şi au investit în 80 de milcometre, 10 cântare omologate şi 7 săli de muls autorizate.
Pentru vaci de carne, Cooperativa Someş - Arieş este singura organizaţie a fermierilor acreditată să facă COP la rasa Bălţată Românească. Au început ativitatea în 2016 şi au 870 de capete în control, din 65 de ferme din 5 judeţe.
Colaborează cu Asociaţia „Bălţata Românească” de la Braşov, Asociaţia Bruna Schwyz Maramureş, AGCTR, Asociaţia Aberdeen - Angus Sibiu şi cu Asociaţia Crescătorilor de Bovine pentru Carne Suceava, care gestionează Registrele genealogice pe rase.
Cooperativa face COP şi la ovine, la rasele Ţurcană şi Ţigaie. Are în control 54.000 de capete, numai în judeţul Cluj.
În 2014, Cooperativa Someş - Arieş a înfiinţat un grup de producători în sectorul lapte şi lactate, iar în 2017 au înfiinţat un grup de producători şi pentru sectorul carne.

„Capitalismul ăsta necontrolat, haotic, în care trăim...”
Ţandea are propria variantă despre cel mai dificil moment de când au înfiinţat cooperativa. Susţine că acesta a fost anul trecut, când preţul laptelui coborâse la 70-80 de bani pe litru. „Trăind în capitalismul ăsta necontrolat, haotic, în care trăieşte România, noi am crezut că dacă rămânem la un singur stăpân, ăla ne tratează cu omenie, numai că nu a fost aşa. Când am angajat o firmă ca să ne spună în ce direcţie să o apucăm, ne-a recomandat ca, la cantitatea de lape pe care îl livrăm noi, să avem cel puţin doi parteneri de vânzare a laptelui”, spune preşedintele Cooperativei Someş - Arieş.
Acum livrează laptele către cinci procesatori. Cel mai mult au livrat 40.000 de litri pe zi. Acum au în jur de 30.000 de litri de lapte zilnic. O parte merge spre Fabrica de Brânzeturi Transilvania, de la Ţaga, la care Cooperativa Someş - Arieş este acţionar, împreună cu AgroTransilvania Cluster. Au preluat fabrica, de la Friesland, în septembrie 2014 şi în prezent negociază prelungirea contractului. Ţandea speră că vor reuşi să devină unic acţionar şi că vor avea şi profit. Deocamdată fabrica merge „la limita avariei”, din cauză că produce doar câteva sortimente de brânzeturi scumpe.

„Nu suntem concurenţi în cooperativă!”
TOVARĂŞ, - Ă. 1. Persoană considerată în raport cu alta, de care este legată prin viaţă sau prin activitatea dusă în comun sau prin lupta pentru aceeaşi cauză. 2. Termen (oficial) de adresare între comunişti. 3. Epitet dat unei fiinţe, de obicei animal, care însoţeşte pe cineva (în mod constant); fiinţă credincioasă cuiva. 4. Asociat, părtaş (într-o afacere) (sursa: DEX 2009).

Ţandea este conştient că termenul „tovarăş” a căpătat conotaţii negative în ultimii zeci de ani. Când spune că „cel mai important lucru în cooperativă este să fii tovarăş, în adevăratul sens al cuvântului”, acceantuează ultima parte. Îl rog să explice ce înseamnă „tovarăş” pentru el. „Să îl accepţi pe cel de lângă tine ca şi partener, coleg, nu ca şi concurent. Noi nu suntem concurenţi în cooperativă! Faptul că unul vinde 1.500 de litri de lapte, şi unul 500 de litri, iar altul 250 de litri pe zi nu înseamnă că concurează unul cu altul. Cei mai mulţi zic că ăla mare îl înghite pe ăla mic. Nu-i adevărat! Fiecare are beneficiile lui în cooperativă.”, afirmă Dan Ţandea.
Sunt şi dezavantaje să fii membru într-o cooperativă? „Dezavantaje sunt doar pentru cei care sunt prea orgolioşi. Cei care nu înţeleg fenomenul consideră că sunt dezavantaje. Deşi mai târziu se dovedeşte că numai sub forma asta poţi supravieţui şi merge mai departe”, mai spune preşedintele Cooperativei Someş - Arieş.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 9 (192) din 15-31 mai 2017

Vizualizat: 315 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!