Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Toamna scurtă, sărăcia fermierilor

Publicat: 16 noiembrie 2014 - 14:40
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Semănăturile de toamnă se apropie de final în mai toate zonele ţării. Vremea ploioasă, rece şi, pe alocuri, cu zăpadă de la sfârşitul lunii octombrie a sistat pentru câteva zile lucrările de înfiinţare a culturilor

Click pe poza pentru galerie!

Perioada optimă este esenţială pentru însămânţări. Fermierii au profitat de fiecare zi bună de lucru pentru a pune sămânţa sub brazdă. Odată pierdut, timpul nu mai poate fi recuperat şi cultura ratează startul în vegetaţie! Rămâne de văzut cum vor evolua plantele răsărite până la venirea iernii.

 

ALBA

Seceta a întârziat însămânţările de toamnă

Nicu Opriţa, fermier din Sebeş, judeţul Alba, a cultivat, în toamna anului 2013, 185 ha de grâu şi 50 ha de rapiţă. Anul acesta a repetat planul culturilor. Însă seceta pedologică i-a cam dat bătăi de cap agricultorului. „Condiţiile au fost vitrege din punct de vedere al umidităţii. Solul nu a avut apa necesară, dar cu toate astea am semănat 80% din grâu, iar rapiţa e semănată în totalitate pe cele 50 ha planificate. Norocul a fost că au venit ploile la final de octombrie, aşteptăm să şi răsară plantele, să intre cât mai bine în iarnă, asta este important. 80% din suprafaţa planificată este semănată, ce a mai rămas finalizez în trei-patru zile”, ne-a declarat Nicu Opriţa.

Întrucât terenul nu permitea lucrarea în adâncime, fermierul a decis limitarea trecerilor cu utilaje agricole, tocmai pentru a păstra apa în sol. „Pe jumătate din suprafaţă nu am mai intervenit cu plugul, am intrat doar cu discul mare şi am semănat. Bine că am utilaje cu care pot intra chiar dacă nu am umiditatea optimă”, a spus Nicu Opriţa, adăugând că „şi în anul viitor merg tot aşa, pe grâu, porumb, floarea soarelui şi rapiţă, astea patru culturi sunt de bază. Poate mai punem şi ceva orzoaică sau cartofi, dar pe suprafeţe mici”. 

 

BOTOŞANI

Am intervenit pentru a opri creşterea rapiţei

În nord-estul ţării, precipitaţiile au fost mai bogate, iar culturile care au avut aportul de umiditate şi de hrană necesar au beneficiat de un start bun în vegetaţie. Doru Andrici, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din judeţul Botoşani, a semănat în toamna aceasta grâu pe 100 ha şi rapiţă pe 75 ha. El susţine că „cine a lucrat în perioada optimă a avut condiţii foarte bune în această campanie. La rapiţă, dacă în alţi ani abia aşteptam să evolueze în vegetaţie, acum am intervenit să o oprim din creştere. Aşadar, atât cerealele, cât şi rapiţa au pornit bine în vegetaţie”, ne-a mărturisit Doru Andrici, fermier din localitatea Brăieşti. 

Indiferent de rentabilitatea unei culturi sau de evoluţia pieţei, fermierul botoşănean respectă cu stricteţe rotaţia culturilor. „În primăvară mergem pe porumb şi floare, trebuie să facem rotaţia culturilor. Chiar dacă o cultură a avut un preţ mai bun decât alta, nu putem decide să punem mai mult, pentru că nu se ştie cum va fi anul şi trebuie să respectăm tehnologia; altfel, putem compromite culturile dacă facem rabat de la asolament”, ne-a explicat Andrici. 

 

GALAŢI

Rapiţa a fost întoarsă 

Marea nemulţumire a lui Vasile Vlasie, fermier gălăţean care cultivă la Matca 200 hectare de teren cu cultura mare, era aceea că în perioada septembrie - octombrie nu plouase mai deloc. A semănat rapiţă pe 25 ha, dar a fost nevoit să o întoarcă, deoarece nu răsărise. Şi marii fermieri din zonă au întors peste 500 ha de rapiţă. Din cauza secetei, nici arăturile de toamnă n-au putut fi realizate în epoca optimă. 

Vasile Vlasie este ceva mai liniştit în privinţa grâului din soiul Glosa. Fermierul consideră că acest soi românesc promite un lan reuşit, mai ales după frontul de ploi venit la sfârşitul lunii octombrie. 

 

TIMIŞ

Şoarecii de câmp păgubesc agricultorii

Anul acesta, şoarecii de câmp au distrus o bună parte din recoltele agricultorilor. Condiţiile pedoclimatice deosebite şi tratamentele ineficiente au favorizat înmulţirea acestor dăunători în vestul şi în sud-estul ţării. “Este un atac foarte puternic, mai ales pe culturile de rapiţă şi de orz înfiinţate, iar pe culturile de porumb ajunse la maturitate, şoarecii mănâncă efectiv boabele de pe ştiulete. Toată zona Timişului se confruntă cu atacul ăsta de şoareci”, ne-a declarat Alin Mihalache, fermier din judeţul Timiş. 

Agricultorul susţine că în judeţele învecinate, şoarecii au dijmuit recoltele de grâu încă din vară. „În judeţul Arad, în zone ca Pecica şi Semlac, oamenii au avut probleme la cultura de grâu; hectare întregi au rămas nerecoltate pentru că au fost mâncate de şoareci”, a precizat Alin Mihalache. Acesta a adăugat că pierderile cauzate de aceşti dăunători ajung până la 15-20% din recolta de porumb, iar cultura de rapiţa semănată în toamnă - în faza de acum - este deja afectată în proporţie de 20%.

 

Se cheltuie bani grei pentru combatere

Un alt fermier timişean ne-a mărturisit că a cheltuit deja 50.000 de lei pentru a combate şoarecii de câmp, fără prea mare succes însă. „Sunt pagube foarte mari, eu am pierdut undeva la 80 ha de rapiţă. Am otrăvit de două ori deja la grâu, iar la rapiţă, de trei ori şi cred că i-am mai omorât, dar tare greu merge. Au rămas puţini din toamna anului trecut, în iarnă s-au înmulţit, pentru că nu a fost ger şi n-au murit, iar din primăvară am tot intervenit cu otrăvuri, dar degeaba, ne-au invadat. Şi în vară, în parcelele de grâu netratate, oamenii au recoltat şi 700 kg/ha. Aşa un atac de şoareci nu a fost niciodată. Până acum, am cumpărat otravă pentru combatere de 50.000 lei plus TVA şi va mai fi nevoie de încă 20.000 de lei”, ne-a declarat Dan Herţeg, fermier din Arad.

 

Fermierii au cerut derogare de la MADR

Agricultorii au căutat soluţii la Ministerul Agriculturii, solicitând o derogare pentru utilizarea unor metode mai eficiente de combatere, întrucât cele permise de lege nu dau rezultate. „Rozătoarele sunt greu de combătut, iar conform legislaţiei în vigoare, acest lucru se face prin momeli pe care le pui la fiecare gaură. Problema este că, din cauza atacului masiv, a fost o perioadă în care momelile efectiv au dispărut de pe piaţă. În plus, metoda necesită forţă mare de muncă, ca să pui otravă la fiecare gaură. De exemplu, dacă eu lucrez o mie de hectare, câţi oameni îmi trebuie ca să reuşesc să le iau la pas şi să pun momeală la fiecare galerie? Este un efort enorm... „ a conchis Alin Mihalache. 

 

 

Aprobare temporară pentru combaterea rozătoarelor

La cererea fermierilor, MADR a dat o derogare temporară pentru utilizarea unui produs toxic, dar eficient în combaterea rozătoarelor de câmp. Potrivit unui comunicat de presă publicat pe site-ul Direcţiei Agricole Teleorman, MADR a aprobat efectuarea tratamentelor cu produsul Redentin pe terenurile infestate, respectând anumite condiţii. “Autorităţile fitosanitare au făcut demersurile necesare pentru aprobarea efectuării tratamentelor împotriva dăunătorilor, respectiv a şoarecilor de câmp, cu un produs eficient şi care poate fi aplicat cu echipamente terestre sau avio. În acest sens Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în conformitate cu prevederile art. 53 al Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind introducerea pe piaţă a produselor de protecţia plantelor şi de abrogare a Directivelor 79/117/CE şi 91/414/CE ale Consiliului, la solicitarea Asociaţiilor de Producători Agricoli, a eliberat o autorizaţie temporară pe o perioadă de maxim 120 de zile (06.10.2014 - 06.02.2015) pentru produsul Redentin 75 RB (75 mg/kg clorofacinonă) deţinătorul omologării fiind compania Gyogyszer-es Finomvegyszergyar Zrt. Ungaria, pentru combaterea şorecilor de câmp (Microtus arvalis) la culturile de rapiţă şi cereale păioase însămânţate în toamna 2014 şi la plantaţiile de pomi fructiferi”, se arată în comunicatul DAJ Teleorman.

 

Redentin 75 RB  - doze admise de lege

 

Sursa MADR

Vizualizat: 871 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?