Toamna PLOIOASĂ a revigorat CÂMPUL

Ultimele suprafeţe pregătite pentru semănatul de toamnă au primit… “vizita de lucru” în patul germinativ a seminţei de grâu, iar miriştile eliberate de resturile vegetale au beneficiat de “botezul” plugurilor pentru arăturile adânci.

VRANCEA

„A fost o toamnă lungă, permisivă, cu precipitaţii normale, chiar destule, au căzut exact în perioada optimă, astfel încât culturile de orz şi de grâu sunt răsărite şi înfrăţite în proporţie de peste 85 la sută”, a apreciat Constantin Bazon, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea. 

Rapiţa este în grafic şi nu prea, cu plantaţii foarte bine încheiate sau în trei-patru frunzuliţe, unele cu densităţi normale, altele cu densităţi mai proaste, pentru că în luna septembrie precipitaţiile au fost mai sărăcăcioase şi răsărirea rapiţei a fost neuniformă. „În general, plantele de rapiţă au răsărit în urma fronturilor de ploi ulterioare, de la începutul lunii octombrie. Asta este situaţia, dar dacă va fi o iarnă blândă, foarte mari suprafeţe cultivate vor trece peste iarnă în patru-cinci frunzuliţe”, a precizat Constantin Bazon.
Aşadar, în judeţul Vrancea, puţini producători agricoli mai au de lucru în câmp. Liderul cultivatorilor de cereale şi plante tehnice a încheiat ogoarele de toamnă încă din prima decadă a lunii noiembrie.

„La rapiţă nu trebuie să ne îmbătăm cu speranţe”

„Am înfiinţate la această dată 1.200 ha de rapiţă, din care 100 ha le-am întors şi am semănat grâu. Avem şi 1.200 ha de grâu. Pe vreo 600 ha am executat ogor de toamnă, pe care voi veni cu porumb, mazăre şi soia. Deocamdată, stocăm maşinile şi utilajele agricole; le revizuim, mai facem mici intervenţii de întreţinere, cât şi alte activităţi gospodăreşti cu mecanizatorii, cam asta-i la toţi fermierii acum”, ne-a declarat Constantin Bazon.
Acesta a explicat că s-a lucrat bine, în general, de la fermă la fermă, în funcţie de structura şi de textura solului. Sigur, au fost situaţii unde, pe alocuri, s-a arat destul de greu. Unde sunt terenuri cu cernoziom, mai săltate, mai nisipoase, s-a arat mai bine. Dar, important este că s-au executat lucrările din toamnă pentru culturile de primăvară. „Este un an care promite, cu singura specificaţie că la rapiţă nu trebuie să ne îmbătăm cu speranţe. Vom avea în aceeaşi parcelă porţiuni de solă care vor da la potenţialul hibrizilor şi porţiuni care vor da producţii mult mai mici, dat fiind faptul că starea de vegetaţie a plantelor nu este corespunzătoare, fiindcă nici densitatea nu este corespunzătoare. Poate, faptul că toamna a fost atât de lungă şi au venit precipitaţiile în perioada octombrie-noiembrie a făcut ca şi suprafeţele cultivate să mai vegeteze şi să dea speranţe că vor produce după aşteptările fermierilor”, a conchis Constantin Bazon.

Pe larg despre acest subiect citiţi în revista Ferma nr. 21/203 (ediția 1-14 decembrie)

 Un articol semnat de MARIAN MUŞAT