Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Toamna lungă şi capricioasă, bucuria insectelor

Publicat: 03 decembrie 2017 - 12:22
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Prima lună a toamnei a debutat cu temperaturi mai ridicate decât în mod normal, în majoritatea regiunilor ţării. A urmat o răcire bruscă, iar la sfârşitul lunii, vremea arăta mai degrabă ca la început de noiembrie decât la final de septembrie. Cum fac faţă plantele de cultură acestor variaţii de temperatură, ştiind că ele nu se pot „ascunde” nici de vremea rea, nici de dăunătorii favorizaţi de condiţiile meteo?

În această toamnă, mulţi fermieri din sudul şi sud-estul ţării au avut probleme cu atacul larvelor viespii rapiţei (Athalia rosae). La temperaturi mai ridicate de 20oC, o larvă poate consuma o cantitate de hrană echivalentă cu dublul greutăţii ei corporale într-o singură zi! În luna septembrie, în zonele menţionate, temperaturile au trecut frecvent de 30oC (în primele două decade ale lunii), ba chiar au depăşit 35oC în sudul extrem al ţării. Acest lucru înseamnă că vremea de la debutul toamnei a fost favorabilă acestui dăunător. Acolo unde fermierii au reuşit să facă la timp tratamentul în vegetaţie, cultura a fost protejată de atacul larvelor viespii rapiţei. Acolo unde situaţia a fost scăpată de sub control, este posibil ca pagubele să fie ridicate şi chiar există riscul compromiterii totale a culturii.

Densitate mare de larveClick pe poza pentru galerie!

Rapiţa: ultimul „hop entomologic” până la examenul iernii
Dar, acest dăunător are ceasul lui biologic. Odată ajunse la completa dezvoltare, de regulă la sfârşitul lunii septembrie, larvele se retrag în sol la adâncimea de 5-15 cm, unde vor ierna.
La data la care scriu articolul (5 octombrie - n.a.), vremea este plăcută, temperatura aerului depăşeşte 22oC. Pentru week-end se anunţa un front de ploi şi o răcire accentuată a vremii, urmată apoi de o perioadă cu vreme bună şi cu temperaturi în creştere uşoară. Scăpate de pericolul atacului puricilor şi al larvelor de Athalia rosae, plantele de rapiţă mai au de trecut un „hop entomologic” până la examenul iernii. Este vorba de atacul larvelor fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae).
În luna septembrie, în lanurile de rapiţă, în timp ce ne uităm după larvele de Athalia rosae, putem observa zborul unor fluturi albi, relativ mari, cu lungimea corpului de circa 20 mm şi cu anvergura aripilor de 40-65 mm. Aripile sunt de culoare albă cu pete (macule) negre, repartizate diferit la cele două sexe. Femela este mai mare decât masculul şi prezintă pe aripile anterioare trei pete (macule) negre, una în partea superioară, două în zona de mijloc a aripii iar masculii prezintă numai o pată neagră în partea superioară a aripilor anterioare. Fluturii sunt foarte buni zburători, se descurcă foarte bine şi în condiţiile unui vânt puternic. Pentru entomologi sau pentru fotografii profesionişti, fluturii sunt întotdeauna o încântare şi o sursă de inspiraţie, dar pentru cultivatorii de rapiţă pot reprezenta o adevărată pacoste în unii ani.

Larvele sunt adevăraţii inamici ai rapiţei
Nu fluturii în sine, care sunt inofensivi pentru cultură, ci „copiii” lor (larvele), care pot produce pagube de recoltă, uneori destul de însemnate. Ceea ce vedem noi cu uşurinţă, când suntem într-un lan de rapiţă, este zborul acestor fluturi, eventual putem vedea împerecherea lor. Din când în când fluturii se aşază pe câte o plantă de rapiţă, dar nu stau mult, încep iar să zboare şi tot aşa. Ceea ce nu vedem noi, oricât de ageră ne-ar fi privirea, este momentul când femelele depun ouăle, izolat sau în şiruri paralele de câte 15-20, pe faţa inferioară a frunzelor de rapiţă (sau alte crucifere). De regulă, o femelă depune între 200 şi 300 de ouă, galbene, de formă conică, având striaţii longitudinale, cu înălţimea de 1,5 mm şi diametrul la bază de 0,6 mm. Fiind pe faţa inferioară a frunzelor, ouăle sunt „ascunse” privirilor noastre. Perioada de incubaţie este cuprinsă între 7 şi 14 zile, variind în funcţie de condiţiile climatice (temperatură, umiditate etc). În primele zile după eclozare, larvele se găsesc grupate pe faţa inferioară a frunzelor (comportament gregar). În stadii mai avansate de dezvoltare, larvele devin solitare, se răspândesc în cultură, consumând frunzele, din care (uneori) rămân intacte numai nervurile. Acesta este momentul când larvele devin „vizibile”.

Detaliile din lan pot face diferenţa între succes şi eşec
Ca şi adulţii, larvele sunt uşor de recunoscut, măsurând, la completa dezvoltare, 40-50 mm, culoara corpului fiind cenuşiu-deschisă, prezentând benzi longitudinale de culoare galbenă, cea dorsală fiind mai îngustă, cele mediane mai late. Pe tot corpul, larvele prezintă puncte negre-lucioase cu perişori scurţi, albi. Durata ciclului larvar este de 3-4 săptămâni. La completa dezvoltare, larvele părăsesc plantele şi se împupează, stadiu în care vor şi ierna.
Dacă avem o toamnă caldă şi lungă, în luna noiembrie pot să apară, parţial, fluturii unei noi generaţii, dar având în vedere data din calendar, aceştia nu vor „produce urmaşi”. În unii ani am văzut în câmp prezenţa acestor fluturi până în a doua decadă a lunii noiembrie.
În ultimii ani, populaţia insectelor dăunătoare, inclusiv a fluturilor, a crescut, fiind favorizate atât de creşterea suprafeţelor cu rapiţă, cât şi de schimbările climatice. Despre măsuri de prevenire şi combatere nu voi mai detalia. Un singur lucru trebuie să facem în această perioadă: să vizităm des lanul de rapiţă şi să ne uităm cu atenţie la plante. De asemenea, este importantă comunicarea cu ceilalţi fermieri din zonă şi cu specialiştii în domeniu. Detaliile pot face diferenţa între succes şi eşec.


CÂND DEVINE PROBLEMATIC PIERIS BRASSICAE?
Referitor la „vizibilitatea” larvelor, dacă facem o comparaţie între viepea rapiţei şi fluturele alb al verzei, putem constata că primele se zăresc mai greu în lan, dar au potenţial ridicat de dăunare (dacă le ajută vremea). Larvele fluturelui alb al verzei sunt mai uşor de identificat de la distanţă, găsindu-se pe faţa superioară a frunzelor. Dacă „le ajută” vremea cu temperaturi ridicate şi cu secetă, pagubele produse culturilor de rapiţă pot fi ridicate. De regulă, larvele viespii rapiţei apar când plantele se află în stadii mai timpurii de dezvoltare, în timp ce larvele fluturelui alb sunt prezente în lan un pic mai târziu, când plantele de rapiţă sunt mai dezvoltate. Teoretic, riscul de a produce pagube culturii este mai mic în cazul larvelor fluturelui alb, deşi acestea sunt mai „vizibile” comparativ cu larvele viespii rapiţei. Dar au fost unele cazuri, cum ar fi toamna anului 2011, când pagubele produse de larvele fluturelui alb au fost ridicate, existând multe sole compromise. În acel an, în zonele de sud şi de sud-est ale ţării, temperatura aerului a depăşit 30oC, inclusiv în prima decadă a lunii octombrie. Din cauza secetei, plantele de rapiţă au pornit cu „stângul”, având răsărire neuniformă şi creştere lentă în primele faze de vegetaţie, fiind „victime perfecte” în unele cazuri pentru atacul larvelor fluturelui alb al verzei.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/201 (editia 15-31 octombrie)

 

Vizualizat: 244 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Deşi are numai 24 de ani, Cătălin Alb a acumulat destulă experienţă la ferma pe care o administrează împreună cu tatăl său, în localitatea Şeitin din judeţul Arad. Lucrează 90 de hectare, marea majoritate luate în arendă, şi creşte 40 de vaci pentru lapte. La vârsta de 11 ani a urcat pentru prima oară într-un tractor, dar marea sa pasiune este zootehnia.

Redactor: Liviu Gordea
Imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sub media europeană la consumul cărnii de porc Intermediarii fac legea şi peste Prut
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?