Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Timpul şi vremea nu mai au răbdare cu agricultura

Publicat: 06 iulie 2018 - 12:26
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

După o lună martie extrem de capricioasă, cu cele mai scăzute temperaturi din ultimii şapte ani şi cu episoade de iarnă târzie, iată că luna aprilie continuă să producă emoţii fermierilor.

În multe regiuni ale ţării, lucrările de sezon sunt mai mult sau mai puţin întârziate. Fertilizarea culturilor de cereale păioase de toamnă şi a rapiţei şi pregătirea terenului pentru semănat sunt între cele mai importante activităţi în câmp. Şi cum fiecare agricultor ştie că orice zi întârziere înseamnă pierdere de producţie, organizarea perfectă lucrului pe ogor este hotărâtoare pentru reuşita campaniei agricole de primăvară.

Primavara_b

DÂMBOVIŢA
„Un ochi plânge, altul râde!”
Când am stat de vorbă cu inginerul Marius Ionescu-Mălăncuş, directorul tehnic al SC Agrodez Danro SRL, mi s-a părut că ar juca rolul împăratului din povestea Zâna Zorilor a lui Slavici, care “cu ochiul cel de-a dreapta tot râde, iară cu cel de-a stânga tot lăcrămează neîncetat”. “Sunt bucuros că am apucat să semănăm mazărea în epoca optimă. Am avut programate 20 hectare, exact suprafaţa pe care am declarat-o la APIA. Am folosit semănători cu freză în faţă care ne-au permis să facem o singură trecere într-un teren relativ moale. Utilajele au fost conduse admirabil de Ion Anghel şi Ion Ovejanie, care într-o zi de lucru prelungit au finalizat semănatul. Cred că sunt printre puţinii fermieri din sudul ţării care au semănat mazărea la timp!”, ne-a declarat specialistul.

Culturile aşteaptă fertilizarea şi primul tratament
Însă Marius Ionescu-Mălăncuş se consuma vizibil deoarece la începutul lunii aprilie nu putea intra cu utilajele în câmp din pricina vremii nefavorabile. „Culturile s-au oprit din vegetaţie. Totu-i în repaus, e natură moartă. Câmpul este acoperit de zăpadă, aşteptăm să se topească. Norocul nostru este că am fertilizat din toamnă cu îngrăşământ complex NPK 18:47:0, vreo 200 kg/ha. Ne-am făcut planuri pentru această primăvară! Eram pregătiţi să facem tratamente, pentru că asta-i prima urgenţă: erbicidările la culturile de grâu şi de rapiţă. Din cauza iernii blânde, Veronica hederifolia - sau şopârliţa - e la putere. Buruienile sunt prezente şi consumă nutrienţii la concurenţă cu plantele de cultură”, şi-a exprimat „lăcrimarea” agricultorul.
În ferma lui din Ciocăneşti, judeţul Dâmboviţa, are înfiinţate semănături de toamnă pe vreo 300 de hectare (100 de rapiţă şi restul grâu). „Pentru cereale m-am aprovizionat cu pachetul tehnologic Falcon Pro (erbicidul Sekator Progress OD şi fungicidul Falcon Pro). Voi utiliza şi Atlantis Flex - un erbicid selectiv de ultimă generaţie lansat de Bayer în luna martie, pentru combaterea în postemergenţă a unei game largi de buruieni monocotiledonate anuale şi perene şi a unor dicotiledonate anuale. La rapiţă am ales să utilizez pachetul Proteus cu insecticidul Proteus OD 110 şi fungicidul sistemic de ultimă generaţie Tilmor 240 EC. De asemenea, voi aplica erbicidul Galera Super pentru controlul buruienilor dicotile anuale şi perene. Folosesc produse performante şi sunt adeptul tratamentului la prevenire, nu la combatere”, ne-a declarat agronomul.
Marius Ionescu-Mălăncuş recunoaşte că lucrările din campania de primăvară sunt mult întârziate; anul trecut pe 20 martie semăna floarea-soarelui, acum..., dacă va putea pregăti patul germinativ după Paşti. Şi această operaţiune va trebui realizată pe bucăţele, căci apa va persista pe câmp. „Ne îngrămădeşte timpul, avem mult de lucru, dar nu avem ce face, aşteptăm!”, s-a resemnat agricultorul.

Grau in aprilie_b

IAŞI
Aurel Placinschi: „Suntem foarte mult rămaşi în urmă!”
Şi în judeţul Iaşi, fermierii aşteaptă momentul care să le permită continuarea lucrărilor de sezon. Este evident că orice zi întârziere la semănat înseamnă pierdere de recoltă. „Starea culturilor de toamnă este bună până acuma. Pentru rapiţă şi grâu este bine că avem apă, dar ne încurcă la celelalte lucrări din campania de primăvară. Suntem foarte mult rămaşi în urmă”, ne-a declarat Aurel Placinschi, unul dintre cei mai cunoscuţi agricultori moldoveni.
În toamna trecută, fermierul din Ţigănaşi a semănat cu cereale păioase o suprafaţă de 1.300 ha, iar cu rapiţă - 450 de hectare. Plantele au ieşit din iarnă într-un stadiu vegetativ corespunzător, au urmat un parcurs normal de dezvoltare până să vină valul de frig din luna martie. „Presupun că undeva între 7 şi 10 aprilie vom putea intra cu utilajele la lucru în câmp. Avem de fertilizat, de făcut tratamentele la păioase şi la rapiţă. Am mai avut asemenea întârzieri, ne-am descurcat atuncea, ne vom descurca şi acuma”, şi-a exprimat optimismul Aurel Placinschi.

Reuşita campaniei depinde de buna organizare a lucrului pe ogor
Agronomul ieşean face agricultură de tip intensiv. La grâu fără trei tratamente nu va obţine o recoltă medie de circa 7.000 kg/ha, iar costurile de producţie depăşesc 2.500 lei pe hectar. În această primăvară are de înfiinţat o diversitate de culturi pe o suprafaţă de 3.500 hectare: porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă de zahăr, mazăre, muştar, orzoaică, ovăz. Poate mai mult ca oricând, activitatea în câmp va trebui organizată în aşa fel încât să încheie campania agricolă în trei săptămâni bune de lucru, în condiţii normale. Fără îndoială, Aurel Placinschi dispune de suficientă experienţă agronomică, de mijloacele tehnice necesare şi de resursă umană calificată, pentru a termina cu bine lucrările sezonului de producţie agricolă.

„După Paşti voi semăna culturile de primăvară!”
Şi Marian Topală, un fermier ieşean, din Sârca (Bălţaţi), aştepta cu înfrigurare îndreptarea vremii pentru a relua lucrările agricole. Semănăturile de toamnă - 140 ha de grâu şi 120 de rapiţă (din cele 550 ha pe care le lucrează) - sunt la un bun nivel vegetativ; au ieşit bine din blânda iarnă, au densităţile de la înfiinţare. Dar, către sfârşitul lunii martie, starea culturilor era staţionară, creşterea fiind oprită de temperaturile mai scăzute. „Culturile de toamnă sunt cam în acelaşi stadiu de dezvoltare ca şi anul precedent, cantitatea de precipitaţii căzute este bună. Stratul de zăpadă măsoară 15 cm, nu este îngheţ la sol, dar nu avem condiţii să intrăm în câmp. Până acum nu m-am confruntat cu asemenea întârziere la semănat”, ne-a dezvăluit Topală.
Fermierul ne-a declarat că nu a avut timp să administreze îngrăşămintele chimice complexe pentru semănăturile de toamnă. „Nu am reuşit să fertilizăm şi nici nu aveam voie până la 1 martie şi nici să aplicăm pe zăpadă. Stau cu îngrăşământul în magazie şi mă uit la vreme. Mai bine plecam în concediu. Cred că după Paşti vom intra la semănat”, a precizat ieşeanul.
Marian Topală şi-a propus să pregătească terenul şi să cultive 50 ha cu mazăre, prima urgenţă, până la 100 ha de floarea-soarelui şi peste 160 ha cu porumb. Va declanşa semănatul cu patru maşini pentru a rezolva treburile în câmp în cel mai scurt timp. Este, oarecum, îngrijorat de prognozele specialiştilor, care estimează o lună capricioasă cu precipitaţii, în această parte de ţară.

MEHEDINŢI
“Am fertilizat cea mai mare parte din culturi!”
Inginerul Cornel Stroescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Mehedinţi, a susţinut că abia la sfârşitul lunii martie a venit iarna în Mehedinţi! Culturile însămânţate în toamna 2017 sunt bine, au fost acoperite de un strat de 10-15 cm de nea. „Putem spune că am avut şi un noroc că nu a intervenit o perioadă lungă cu temperaturi prea ridicate şi plantele s-au dezvoltat moderat. În sudul judeţului s-a înregistrat un grad cu minus sau zero grade, ceea ce nu a afectat plantele de cultură. Am semănat 800 ha de orz şi de grâu şi 500 ha de rapiţă. Prioritate va avea fertilizarea. Noi am reuşit să aplicăm îngrăşăminte pe 80% din semănături până să vină ploile de la începutul lunii martie. Am dat cu uree 150-170 kg/ha, iar în această lună vom veni şi cu a doua tranşă de azot - 200 kg/ha. Va urma erbicidatul şi primul tratament la grâu şi la orz; rapiţa, deocamdată nu are nevoie”, a precizat liderul producătorilor mehedinţeni.

E riscant să fii fermier în Mehedinţi!
Cornel Stroescu a continuat să explice că anul trecut, de Bunavestire, terminase de semănat. Acum nu este convins că va coordona activitatea utilajelor înainte de Paşti. Prioritatea va fi mazărea, pe 170 ha, vor urma floarea-soarelui cu 250 ha şi porumbul pe 270 ha. „Mazărea în cel mult trei zile va fi pusă sub brazdă. Vom lucra cu două semănători, facem între 80 şi 100 de hectare la zi, în funcţie de cât e terenul de comasat. La celelalte culturi, vom intra cu maşini performante pe 8 rânduri şi cred că în trei zile bune de muncă vom finaliza semănatul. Însă depinde de cum ne va lăsa vremea”, ne-a declarat fermierul.
Cornel Stroescu nu se hazardează în aprecieri optimiste. În urmă cu un sezon a pierdut o bună parte din rapiţă, iar la porumb a obţinut doar 2,5 t/ha; chiar şi pe loturile demo! “Astă vară au fost temperaturi de 48 de grade. Dintr-un ciclu de trei ani, doi (2015 şi 2017) au fost extrem de secetoşi. Sistemul de irigaţii e la pământ, iar noi, fermierii, căutăm să cultivăm soiuri şi hibrizi rezistenţi la secetă şi la arşiţa atmosferică. E foarte periculos şi, totodată, riscant să faci agricultură în sudul judeţului Mehedinţi”, a concluzionat liderul APA.

INSULA MARE A BRĂILEI
„Ne încurcă puţin vremea!”
Şi fermierii insulari au fost nevoiţi să întrerupă lucrările campaniei de primăvară. „Din păcate, ne încurcă puţin vremea. Suntem în aşteptare pentru începerea fertilizatului. Ne dorim să treacă mai repede acest front de vreme rea, să reintrăm la lucru. Temperaturile scăzute de luna trecută nu au afectat plantele, pentru că am avut un strat de zăpadă de 6-8 cm pe orz şi pe grâu şi undeva la 12 cm pe rapiţă”, ne-a declarat ing. Mihai Solomei, directorul tehnic al Agricost, societatea care administrează IMB.
Potrivit specialistului, „culturile de toamnă au avut o perioadă de vegetaţie foarte lungă, pentru că şi iarna a fost blândă. Cerealele păioase sunt înfrăţite, rapiţa are o dezvoltare bună, deja a plecat destul de puternic în vegetaţie, încât a înverzit câmpul bine. În schimb nu am putut intra la lucru. Culturile au mare nevoie de azot în perioada următoare. Suntem puţin întârziaţi faţă de anul trecut, dar plecarea păioaselor şi a rapiţei în vegetaţie este un lucru mai bun decât anul trecut”.
Fermierii din cele 29 de ferme ale Agricost din Insula Mare a Brăilei au însămânţat 14.000 hectare de grâu, 4.000 ha de rapiţă şi 7.500 de orz. Toate utilajele sunt pregătite pentru a fertiliza cu azot, un element indispensabil creşterii şi dezvoltării plantelor, cu o doză calculată la 130-140 kg s.a. la hectar. La rapiţă se vor mai adăuga 42 kg de sulf/ha.

GALAŢI
Semănat cu aromă de... miel
În partea de est a judeţului Galaţi, la Roşcani, fermierul Vasile Stanciu lucrează câteva sute de hectare într-o zonă mai mult colinară, cu terenuri slabe din punct de vedere al fertilităţii. “În toamna trecută am reuşit să semănăm în perioada optimă 150 hectare cu grâu. Fiul meu Firel s-a urcat pe tractor şi a lucrat ca la carte: arat, pregătit, semănat, fertilizat. Cultura a intrat bine la iernat, pentru că a avut timp să se dezvolte corespunzător. Acum câmpu-i acoperit cu omăt. După ce se va topi şi plantele vor reporni în vegetaţie şi odată ce se va putea lucra, vom fertiliza cu azot în doză de 100 kg”, ne-a declarat producătorul agricol mulţumit de starea culturilor.
Fermierul gălăţean a ţinut să precizeze că este pregătit să aplice primul tratament cu pachetul tehnologic Falcon la grâu. “Avem de gând să însămânţăm cu mazăre 40 ha, în prima urgenţă, 120 ha cu floarea-soarelui şi 100 ha cu porumb. Dar, deocamdată, suntem în aşteptare să se îndrepte vremea. Cu siguranţă că voi intra cu utilajele în câmp după Sărbătorile Pascale. Până atunci, ne gândim, ca tot creştinul, la borşul şi friptura de miel, asezonată cu ouă vopsite în roşu”, ne-a declarat Firel Stanciu, “eroul” ogoarelor de la Roşcani.


SPORURI DE PRODUCŢIE PRIN MICŞORAREA DENSITĂŢII LA SEMĂNAT
„Atunci când condiţiile ne vor permite, vom deschide front de lucru cu 34 de semănători. Această flotilă va cuprinde şi cele 11 maşini reglate în aşa fel încât să semene în rânduri dese porumb, soia şi floarea-soarelui, la 50 cm distanţă între rânduri. Cu această nouă tehnologie care a dat rezultate în Insulă vom semăna 4.000 ha, din cele 10 mii programate, 2-3.000 ha de floare şi, bineînţeles, soia cam tot atât. În principiu, ce urmărim? Să asigurăm plantei un spaţiu de nutriţie optim şi să mărim un pic densitatea, sens în care vom câştiga undeva la 4-5.000 de plante la hectar în plus, ceea ce poate să aducă un spor de producţie undeva la 1-1.200 kg/ha la porumb şi 300 kg la floarea-soarelui”, explică Mihai Solomei, directorul tehnic al Agricost, Insula Mare a Brăilei.

 

COMBATEREA BURUIENILOR DIN CEREALELE PĂIOASE
Pagubele produse de buruieni la aceste culturi ajung în mod frecvent la circa 20% din producţie, dar sunt situaţii când în plantaţiile îmburuienate pagubele se ridică la 70% din recoltă, de aceea combaterea buruienilor este considerată principala lucrare de îngrijire a culturilor de cereale.
Succesul erbicidării depinde de corectitudinea cu care fermierul respectă regulile obligatorii de efectuare a lucrării, dintre care amintim:
- alegerea erbicidului în funcţie de compoziţia floristică a buruienilor existente în cultură şi nu după alte criterii;
- respectarea strictă a dozelor specifice fiecărui produs, menţionate şi pe eticheta ambalajului;
- respectarea momentului de aplicare a tratamentului;
- reglarea corectă a echipamentului folosit;
- respectarea calităţii şi a cantităţii de apă folosită, care în general este de 150-300 l/ha când se utilizează echipamente terestre şi de 50-100 l/ha când se folosesc echipamente aeropurtate;
- respectarea temperaturii aerului din momentul aplicării, temperatură specifică fiecărui erbicid;
- sensibilitatea soiurilor cultivate la erbicidele folosite şi faza de vegetaţie în care sunt plantele;
- sensibilitatea culturilor din parcelele învecinate la erbicidele folosite, pentru prevenirea pagubelor;
- respectarea cu stricteţe a regulilor de protecţie a mediului şi a muncii pe tot parcursul efectuării lucrării, dar şi după încheierea lucrării de evacuare a apelor de spălare a echipamentelor şi la manipularea ambalajelor.
Calendarul agricol al lunii aprilie îl redăm în pag. 40-42. (Ioan BORCEAN)

Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/211 (ediţia 1-14 aprilie 2018)

Vizualizat: 56 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!