Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Telu Voicu practică o agricultură fără frontiere

Publicat: 05 noiembrie 2016 - 01:35
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Începutul lunii octombrie l-a găsit pe fermierul dobrogean Dumitru Voicu (Telu, așa cum i se adresează cei apropiați) la semănatul grâului, în comuna 23 August, în apropiere de Mangalia. Supraveghea lucrul din câmp, desfășurat de cele două mașini de semănat performante de păioase, cu o lățime de lucru de 4 m, marca Poettinger Vitasem. 

Pentru a încheia în câteva zile semănatul, activitatea era organizată în două schimburi, asigurate de mecanizatorii Ion Corâia și Ștefan Lăuneanu, cel de zi, și Marian Munteanu și Marian Lăuneanu, în schimbul de noapte. Ajutor la încărcarea mașinilor de semănat - Nicușor Lăuneanu. Sola, bine pregătită agrotehnic, fusese fertilizată înainte cu îngrășăminte chimice complexe NPK 18:46:0, în doză de 200 kg la hectar, încorporate în sol printr-o lucrare de discuire. Mașinile încorporau sub brazdă o normă de semănat de 290 kg de semințe din genetica românească produsă la Institutul de la Fundulea: Glosa, Boema și Miranda, pentru a realiza o densitate de optimă de 500 plante la mp.

Performantul grâu românesc
Telu Voicu s-a arătat destul de mulțumit de această cultură. În vară, soiurile românești, mai sigure și mai bine adaptate condițiilor pedoclimatice dobrogene, optim hrănite și suficient protejate fitosanitar, au dat o medie de 6.600 kg/ha de pe o suprafață cultivată de 2.200 ha.
Nu așa de bine s-a comportat porumbul, cultură recoltată, transportată și depozitată, care, într-o perioadă destul de secetoasă, a oferit o producție medie de aproape 6,7 tone/ha, atât doar cât să echilibreze cheltuielile financiare.
La rapiță, cultivatorul a obținut o medie la hectar de 3.900 kg, adunată de pe 1.200 hectare; iar la floarea-soarelui s-a închis cu 3.600 kg/ha pe 500 ha. Făcea și 4 tone/ha, cultura se dezvoltase corespunzător, dar a venit pârjolul. După data de 6 iunie, în ferma lui Telu Voicu nu a mai căzut un strop de apă, seceta și arșița atmosferică au dereglat procesele fiziologice ale plantelor.

Campania agricolă - o cursă contra cronometru!
Fermierul lucrează o suprafață de 5.000 ha, împărțită în două; în nordul județului Constanța în zona Cogealac - Fântânele și în sud, 23 August - Mangalia.
„În campaniile agricole, trebuie să ne mișcăm foarte repede, e o cursă contra cronometru. După recoltat trebuie să intrăm imediat în miriște cu plugul, cu discul. Dacă scăpăm lucrarea de prelucrare, după 15 iulie nu ne mai putem atinge de sol, devine beton din pricina secetei! La noi pământurile se lucrează mult mai laborios, sunt soluri grele, argiloase. De aceea trebuie să realizăm un flux de producție bine organizat, armonizat. Înainte aveam posbilitatea să semănăm în jur de 20 de zile, acum campania de însămânțare am redus-o la jumătate. În zece zile mă descurc lejer pe 2.000 -2.500 ha”, a susținut Telu Voicu.
La zestea tehnică pe care o are, „o herghelie” de peste două mii de cai putere, fermierul Telu Voicu poate lucra o suprafață mult mai mare decât în prezent. Are drept de preempțiune la cumpărarea pămânului. În zonă, achiziționarea unui hectar de teren a ajuns foarte sus, după aprecierea lui; la Cogealac, între 4.500 și 5.000 euro, la 23 August - Mangalia, 5.500 ero/ha. La arendatori trebuie să le dea anual arenda, 1.200 kg de grâu pe hectar; cantitatea este apreciabilă. Sau 630 de lei pentru un hectar. De aceea, păstrează grâul în magazii. Dar, îl mai are stocat și dintr-un alt motiv...

Așteaptă prețuri mai bune pentru cereale
De regulă, vinde grâul în mai-iunie când trebuie să golească magaziile. Atunci, crede că prețul va fi cu mult mai bun decât la recoltare. Acum are stocate 12.000 tone de grâu cu indici de panificație. Piața s-a stabilizat la 140 euro per tonă, marfă adusă în Portul Constanța. Telu Voicu așteaptă să crească peste 170 euro/tonă. Consideră că prețul inputurilor au crescut destul de mult. După calculele lui, în anii precedenți, dacă vindea 4.000 tone de grâu, rămânea cu profit. Acum, la 5.000 tone vândute, abia își amortizează cheltuielile.
Telui Voicu n-a vândut din producția acestui an decât foarte puțin. În silozuri se află păstrate în condiții optime 1.700 tone de floarea-soarelui, i s-au oferit 271 euro/tonă și nu a mișcat-o. Mai are rapiță, iar porumbul va fi stocat toată iarna. Zice că de doi ani prețul a rămas același.
Dar, „știe Dumnezeu să aranjeze toate lucrurile!”, se consolează ușurat și mulțumit Telu Voicu, inginerul îndrăgostit până peste poate de mecanica agricolă fără frontiere!

 


ÎN MECANIZARE NU EXISTĂ... LIMITE!
Inginerul de mecanică agricolă Telu Voicu ne spune că în mecanizare nu prea există... frontiere. Sunt pe piața de specialitate utilaje inteligente, tractoare care se conduc singure pe câmp. Condiția este dacă fermierul poate să le achiziționeze. Majoritatea producătorilor agricoli nici nu pot visa la așa ceva. Este una din dramele agriculturii românești. La un asemenea nivel de performanță tehnică se cere și o instrucție de specialitate pe măsură. Trebuie zidită o rețea de unități de învățământ aplicat. „Din păcate, nu prea există în România. Eu am încercat să fac un laborator de ucenicie la noi în fermă. Am pregătit trei-patru tinerei, i-am învățat cu temeinicie câte ceva din finețurile sectorului, le-am asigurat tot ce trebuie, iar după ce s-au deprins cu tehnica de ultimă generație, au plecat aiurea, seduși și atrași de mirajul Europei”, ne-a precizat cu o ușoară amărăciune fermierul constănțean.

Trebuie să îmblânzești fierul
Acesta continuă, dar fără a se îndepărta de la subiect: „Mecanizarea impune rigoarea științifică, disciplina tehnologică și încă ceva: respectul față de utilaj, față de... fier! De nu, dă cu tine de pământ! Trebuie să îmblânzești fierul prin oameni care știu să lucreze cu el, să-l simți ca pe o ființă vie. Uneori, te face atent prin anumite zgomote, anumite semnale. Acum noile creații tehnice te atenționează, au senzori... inteligenți care opresc utilajul atunci când nu merge ceva. E fantastic, nici mie nu-mi vine să cred unde s-a ajuns cu tehnica de mecanizare a agriculturii!”

Despre dotarea mecanică a fermei lui Telu Voicu, „herghelia de mustangi îmblânziți”, citiți în numărul viitor al revistei Ferma.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 19 (180) din 1-15 noiembrie 2016

Vizualizat: 1448 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?