Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Tehnologii de cultură flexibile, adecvate climei

Publicat: 15 iulie 2019 - 14:34
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ne place sau nu, încălzirea globală este prezentă peste tot şi în continuă evoluţie, mai ales dacă nu se iau măsuri de reducere a gradului de poluare, de diminuare a gazelor cu efect de seră. Este vorba de CO2, metan, oxizi de azot ş.a., a căror concentraţie creşte de la o perioadă la alta şi blochează energia solară.

Dacă în 1958 se înregistrau 315 ppm (părţi per milion) CO2, s-a ajuns în prezent la 350 ppm. Iar cifra este în continuă creştere.

agricultura-1i219_b

Ce efecte are încălzirea globală asupra agriculturii?
În primul rând, se manifestă fenomenele meteo extreme, cu perioade prelungite de secetă şi de arşiţă, dar şi cu valuri de precipitaţii în cantităţi foarte mari, care provoacă eroziunea solului, cu colmatări de suprafeţe agricole, cu mari zone de inundaţii şi cu alunecări de teren. Totodată, se dereglează evoluţia anotimpurilor şi, deci, eşalonarea cunoscută a lucrărilor agricole.
Condiţiile prielnice vegetaţiei agricole se prelungesc, fără a mai avea îngheţuri târzii de primăvară sau brume timpurii de toamnă. Dar sunt şi ani, precum 2018, când a nins viscolit şi cu îngheţuri de -18oC la sfârşit de martie.
Zonarea culturilor agricole se deplasează spre nord. În zonele în care nu se putea cultiva decât porumb siloz (deoarece nu ajungea la maturitate), acum se pot cultiva hibrizi pentru boabe. Unde nu se puteau cultiva decât soiuri (hibrizi) extratimpurii, se vor putea folosi şi cei cu perioada de vegetaţie mai lungă.
Creşterea temperaturii determină grăbirea vegetaţiei, maturizarea culturilor are loc mai repede, dar cu recolte reduse. La temperaturi ridicate şi la o umiditate a aerului redusă are loc degradarea polenului şi deci a fecundării. În asemenea condiţii are loc proliferarea insectelor dăunătoare, deoarece acestea îşi scurtează ciclul de viaţă şi apar mai mute generaţii pe an, precum şi înmulţirea agenţilor fitopatogeni şi a buruienilor.
Se manifestă şi fenomene de depreciere a calităţii recoltelor, deoarece temperaturile ridicate influenţează negativ sinteza proteinelor, iar granulele de amidon se diminuează, precum şi conţinutul de amiloză. Astfel de condiţii determină închiderea stomatelor şi reducerea transpiraţiei plantelor, dar şi schimbul de gaze, care nu este benefic pentru plante. Nu mai are loc reglarea temperaturii frunzelor, iar accesul limitat al oxigenului înseamnă reducerea energiei necesare activităţii vitale plantelor.
În timpul arşiţei are loc fluidizarea membranelor celulare care îşi pierd capacitatea de permeabilitate selectivă, iar translocarea asimilatelor se face cu greutate, blocând procesul de fotosinteză.

Agricultura-2i219_b

Măsuri tehnologice pentru recolte acceptabile în orice condiţii climatice
• În primul rând, este necesară aplicarea de tehnologii de cultură foarte flexibile, cu posibilităţi de modificare în decursul fiecărui an, în funcţie de evoluţia climatică, de zonele de cultură, de speciile şi soiurile (hibrizii) aflate în cultură, de gradul de dotare şi de nivelul inputurilor.
• În zonele fără posibilităţi de irigare, preocuparea principală trebuie să fie nivelul de acumulare şi de conservare a apei în sol, prin realizarea unui grad de afânare optimă a solului şi prin menţinerea unui strat izolator la suprafaţă, printr-un mulci natural sau artificial.
• Se vor alege culturile cu consum mai mic de apă (cu coeficient de transpiraţie redus). Necesarul de apă poate varia de la 311 la mei, 368 la porumb, 518 la grâu, până la 905 la in. La aceste specii se vor folosi soiurile (hibrizii) cu perioada de vegetaţie mai scurtă, cu modificări morfologice precum strat de ceară, pilozitate, capacitate de răsucire a frunzelor, prin care se reduce consumul de apă.
Sunt hibrizi de floarea-soarelui care au calatidiul înclinat şi acoperit de frunze, care rezistă mai bine la secetă, deoarece în acest spaţiu protejat de sub frunze temperatura este cu 3-5oC mai mică.
• Semănatul se va efectua mai devreme, pentru ca plantele să parcurgă majoritatea perioadei de vegetaţie folosind apa acumulată în sol în perioada de toamnă-iarnă, iar înflorirea-fructificarea să se desfăşoare înainte de apariţia secetei şi arşiţei şi, de regulă, se vor practica densităţi ale plantelor mai reduse.
• Fertilizarea se va face cu îngrăşăminte cu eliberare treptată şi controlată, care conţin inhibitori şi care asigură eliberarea elementelor nutritive, nu pe parcursul a 7-10 zile, ci pe întreaga perioadă de vegetaţie de 90-120 zile. Prin aceasta se evită procesele de levigare şi de volatilizare şi, deci, poluarea mediului. Este indicat ca îngrăşămintele să fie administrate pe rândul de plante, şi nu pe toată suprafaţa, pentru a nu fi folosite de buruieni. Elementele nutritive trebuie să ajungă mai adânc şi lateral la 4-5 cm faţă de sămânţă.
Prin urmare, fenomenul încălzirii globale, tot mai prezent în activitatea noastră, trebuie să determine agricultorii să înveţe folosirea acelor tehnologii de cultură care asigură recolte acceptabile în orice condiţii climatice.


CÂT DIOXID DE CARBON DEGAJĂ SOLUL?
Când vorbesc de poluarea atmosferică din cauza gazelor cu efect de seră, nu mă refer la cantitatea de CO2 degajat zilnic de sol, de către microorganisme - 75 kg/ha, şi la cel rezultat din activitatea sistemului radicular - 60 kg/ha. Acesta este foarte bine valorificat de către plantele verzi în procesul de fotosinteză. Se ştie că în componenţa corpului plantelor, circa 97% o reprezintă C, O şi H, care se preiau din CO2 şi din apă, şi numai circa 3% reprezintă substanţele nutritive luate din sol şi din fertilizarea foliară.
Conţinutul solului în CO2, pe stratul 0-15 cm, în condiţii normale este:
- vara, pe sol nisipos - 0,22%, pe sol lutos - 0,25%, pe sol humos - 2,87%;
- iarna, pe sol nisipos - 0,06%, pe sol lutos - 0,06%, pe sol humos - 0,38%.
Gazele care poluează atmosfera provin în special din arderea combustibililor fosili (motorină, benzină, cărbune ş.a.). Aceştia trebuie înlocuiţi treptat prin folosirea energiei regenerabile. Este prevăzut ca 70-85% din energia electrică să fie realizată, până în 2050, din energie regenerabilă, comparativ cu 25% cât este în prezent. Emisiile de CO2 trebuie să scadă cu 45% până în 2030 faţă de nivelul din 2010.

 

ÎNGRĂŞĂMINTELE FOLIARE SPORESC PRODUCTIVITATEA
Deşi nu participă decât cu 3-5% din totalul nutrienţilor folosiţi de plante, îngrăşămintele foliare pot asigura sporuri de producţie de 20-35% datorită creşterii capacităţii plantelor de asigurare radiculară a substanţelor nutritive din sol, prin efecte complexe produse în procesul de metabolism de către ionii şi moleculele asimilate prin frunze.
Spre exemplu, aplicarea Seed Sprint, cu rol de starter, accelerează germinarea-răsărirea plantelor şi dezvoltarea sistemului radicular. Produsul Sun Guard reduce cu peste 35% evapotranspiraţia, iar Biofitovit, obţinut din dolomită măcinată, accelerează metabolismul, sporeşte fotosinteza şi încetineşte respiraţia prin închiderea stomatelor.

  


Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/238 (ediţia 15-30 iunie 2019)

 

Vizualizat: 228 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?