Cu ocazia unei vizite în câteva ferme din Germania, alături de un grup de fermieri români, am putut admira o cultură de rapiţă de excepţie în exploataţia unui fermier din localitatea bavareză Schandorf. Fiind impresionaţi de starea culturii, am cerut detalii tehnologice, pe care le redăm în continuare
Proprietarul fermei, Rainer Landes, ne-a făcut cunoscută tehnologia rapiţei din ferma proprie.
Iată, în detaliu, ce verigi tehnologice a aplicat neamţul pentru o producţie estimată, cu puţin timp înainte de recoltare, la 4700 kg/ha.
Detalierea tehnologiei în ordine cronologică
Cultura s-a amplasat după triticale, iar pregătirea terenului a constat în mobilizarea solului, fără arătură, la 10 cm adâncime.
23-24 august 2011: semănatul s-a realizat cu hibridul Visby, fiind însămânţate 30-35 boabe germinabile/m.p. la distanţa între rânduri de 20 cm;
26 august:
- fertilizare cu 18 kg/ha N, 46 kg/ha P, 48 kg/ha K;
- erbicidat ppi cu 1,9 l/ha Butisan Top (metazachlor+quinmerac).
31 august: fertilizare cu 30 kg/ha N;
14-15 septembrie: erbicidare + tratament foliar + fertilizare foliară cu 1,4 l/ha Focus Ultra (cycloxidim), 1,4 l/ha Dash (netzmittel), 0,3 l/ha Folicur (tebuconazol) şi 0,5 l/ha Bor;
29 septembrie: tratament foliar şi fertilizare foliară cu 0,3 l/ha Carax (mepiquat-chlorid), 0,5 l/ha Folicur, 75 ml/ha Karate Zeon (lamdacyhalotrin) şi 0,5 l/ha Bor;
4 octombrie: fertilizare cu 38 kg/ha N şi 44 kg/ha S;
18 octombrie: erbicidare cu 1 l/ha de Kerb (propyzamid);
5 martie 2012: fertilizare cu 82 kg/ha N şi 44 kg/ha S;
20 martie: fertilizare cu 61 kg/ha N şi 20 kg/ha S;
22 martie: erbicidare şi tratatament cu 1 l/ha Fusilade Max (fluazifop-P),75 ml/ha Karate Zeon, 3 l/ha Bor şi 5 kg/ha Bittersalz;
2 mai: fertilizare şi tratament cu 40 kg/ha N, 0,3 l/ha Byscaya (thiacloprid), 50 ml/ha Fastak SC (alfa - cypermethrin), 0,5 l/ha de Ortiva (azoxystrobin) şi 0,3l/ha de Cantus Gold (boscalid+dimoxystrobin).
Investiţia în îngrăşăminte aduce profit
Dacă adunam doar cantităţile de îngrăşăminte exprimate anterior în substanţă activă ajungem la cifre impresionante, la care puţini fermieri români pot spera: 269 kg de azot s.a./ha, 46 kg de fosfor s.a./ha, 48 kg de potasiu s.a./ha, 108 kg de sulf s.a./ha şi 4 kg de bor s.a./ha. În produs comercial, aceste cantităţi de substanţe active se pot regăsi în aproximativ 1400 kg de îngrăşăminte chimice. La un preţ mediu de 2,2 lei/kg, ar însemna un cost brut de 3108 lei.
În echivalent producţie de rapiţă, îngrăşămintele chimice se acoperă cu aproximativ 1500 kg de rapiţă. Însă, în mod sigur, fără îngrăşăminte fermierul n-ar fi realizat 3200 kg/ha, adică 4700 minus 1500. Deci, se merită!
Cele mai slabe producţii din ultimii 50 de ani
Potrivit datelor centralizate de LAPAR, producţia medie realizată în 2012 la rapiţă este de la 500 până la 1.100 kg/ha, iar la grâu s-a recoltat o medie de 1.500-2.000 kg/ha, în judeţele Galaţi, Vaslui şi Brăila cifrele situându-se între 300 şi 500 kg de grâu la hectar.
„Ne aflăm în situaţia cea mai dezastruoasă, cred, din ultimii 50 de ani”, a comentat Laurentiu Baciu - preşedintele LAPAR, precizând că datele au fost colectate de la producătorii care folosesc tehnologie în agricultură şi nu de la gospodăriile populaţiei.
Conform situaţiei MADR, la ieşirea din iarnă, 350.000 hectare de culturi au fost distruse de ger, rapiţa fiind afectată pe 77% din suprafaţă. Astfel, au rămas în cultură aproximativ 85.000 hectare.
În 2011, cultura rapiţei a înregistrat o producţie medie de 1951 kg/ha, fiind recoltată o suprafaţă de 382,5 mii ha. Anul trecut, producţia totală de rapiţă a României a fost de 746,6 mii tone.