Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Tehnologie nemţească la rapiţa de toamnă

Publicat: 15 august 2012 - 15:00
1 comentarii   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cu ocazia unei vizite în câteva ferme din Germania, alături de un grup de fermieri români, am putut admira o cultură de rapiţă de excepţie în exploataţia unui fermier din localitatea bavareză Schandorf. Fiind impresionaţi de starea culturii, am cerut detalii tehnologice, pe care le redăm în continuare

Click pe poza pentru galerie!

Proprietarul fermei, Rainer Landes, ne-a făcut cunoscută tehnologia rapiţei din ferma proprie.
Iată, în detaliu, ce verigi tehnologice a aplicat neamţul pentru o producţie estimată, cu puţin timp înainte de recoltare, la 4700 kg/ha.

 

Detalierea tehnologiei în ordine cronologică

Cultura s-a amplasat după triticale, iar pregătirea terenului a constat în mobilizarea solului, fără arătură, la 10 cm adâncime.
23-24 august 2011: semănatul s-a realizat cu hibridul Visby, fiind însămânţate 30-35 boabe germinabile/m.p. la distanţa între rânduri de 20 cm;
26 august:
- fertilizare cu 18 kg/ha N, 46 kg/ha P, 48 kg/ha K;
- erbicidat ppi cu 1,9 l/ha Butisan Top (metazachlor+quinmerac).
31 august: fertilizare cu 30 kg/ha N;
14-15 septembrie: erbicidare + tratament foliar + fertilizare foliară cu 1,4 l/ha Focus Ultra (cycloxidim), 1,4 l/ha Dash (netzmittel), 0,3 l/ha Folicur (tebuconazol) şi 0,5 l/ha Bor;
29 septembrie: tratament foliar şi fertilizare foliară cu 0,3 l/ha Carax (mepiquat-chlorid), 0,5 l/ha Folicur, 75 ml/ha Karate Zeon (lamdacyhalotrin) şi 0,5 l/ha Bor;
4 octombrie: fertilizare cu 38 kg/ha N şi 44 kg/ha S;
18 octombrie: erbicidare cu 1 l/ha de Kerb (propyzamid);
5 martie 2012: fertilizare cu 82 kg/ha N şi 44 kg/ha S;
20 martie: fertilizare cu 61 kg/ha N şi 20 kg/ha S;
22 martie: erbicidare şi tratatament cu 1 l/ha Fusilade Max (fluazifop-P),75 ml/ha Karate Zeon, 3 l/ha Bor şi 5 kg/ha Bittersalz;
2 mai: fertilizare şi tratament cu 40 kg/ha N, 0,3 l/ha Byscaya (thiacloprid), 50 ml/ha Fastak SC (alfa - cypermethrin), 0,5 l/ha de Ortiva (azoxystrobin) şi 0,3l/ha de Cantus Gold (boscalid+dimoxystrobin).

 

Investiţia în îngrăşăminte aduce profit

Dacă adunam doar cantităţile de îngrăşăminte exprimate anterior în substanţă activă ajungem la cifre impresionante, la care puţini fermieri români pot spera: 269 kg de azot s.a./ha, 46 kg de fosfor s.a./ha, 48 kg de potasiu s.a./ha, 108 kg de sulf s.a./ha şi 4 kg de bor s.a./ha. În produs comercial, aceste cantităţi de substanţe active se pot regăsi în aproximativ 1400 kg de îngrăşăminte chimice. La un preţ mediu de 2,2 lei/kg, ar însemna un cost brut de 3108 lei.

În echivalent producţie de rapiţă, îngrăşămintele chimice se acoperă cu aproximativ 1500 kg de rapiţă. Însă, în mod sigur, fără îngrăşăminte fermierul n-ar fi realizat 3200 kg/ha, adică 4700 minus 1500. Deci, se merită!

 

Cele mai slabe producţii din ultimii 50 de ani

Potrivit datelor centralizate de LAPAR, producţia medie realizată în 2012 la rapiţă este de la 500 până la 1.100 kg/ha, iar la grâu s-a recoltat o medie de 1.500-2.000 kg/ha, în judeţele Galaţi, Vaslui şi Brăila cifrele situându-se între 300 şi 500 kg de grâu la hectar.
„Ne aflăm în situaţia cea mai dezastruoasă, cred, din ultimii 50 de ani”, a comentat Laurentiu Baciu - preşedintele LAPAR, precizând că datele au fost colectate de la producătorii care folosesc tehnologie în agricultură şi nu de la gospodăriile populaţiei.
Conform situaţiei MADR, la ieşirea din iarnă, 350.000 hectare de culturi au fost distruse de ger, rapiţa fiind afectată pe 77% din suprafaţă. Astfel, au rămas în cultură aproximativ 85.000 hectare.
În 2011, cultura rapiţei a înregistrat o producţie medie de 1951 kg/ha, fiind recoltată o suprafaţă de 382,5 mii ha. Anul trecut, producţia totală de rapiţă a României a fost de 746,6 mii tone.

Vizualizat: 5801 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
SUPREFOS-NS
|
11. 10, 2013. Sunday 19:37
Compozitia 12.24.0.+14%Ca+25%S+0,5%Mg satisface excelent necesarul la rapita www.gtagro.ro
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?