Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Tehnologie de la A la Z. Bob în pământ, bob în hambar, ban în buzunar!

Publicat: 08 aprilie 2019 - 15:14
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În luna aprilie, campania agricolă de primăvară impune un volum mare de muncă într-un timp cât mai scurt, în condiţii optime de calitate, iar reuşita este condiţionată de organizarea ireproşabilă a activităţii din câmp!

Dacă nu s-au realizat toate lucrările solului până la această dată, de acum ele trebuie executate în aşa fel încât să se menţină apa în sol. Prin urmare, lucrările solului de primăvară vor fi făcute neapărat cu grapa, folosită la mărunţirea, afânarea şi netezirea pământului, precum şi la grăparea ogoarelor de toamnă. Se continuă fertilizările de sezon cu administrarea azotului în culturile de toamnă, precum şi transportul şi încorporarea imediată în sol a îngrăşămintelor organice, pentru a nu pierde elementele nutritive prin evaporare.
De asemenea, prioritară este însămânţarea culturilor de epoca I (lucernă, trifoi, ghizdei, orzoaică de primăvară, urmate de sfecla de zahăr şi furajeră, floarea-soarelui, iar dupa 10 aprilie pot fi semănate culturile de porumb şi soia, când în sol sunt 8-10 grade C cel puţin trei zile consecutiv.
Nu trebuie uitată erbicidarea culturilor de toamnă, când temperatura aerului este de 15 grade C. Atunci când se constată că o parte din plante sunt “descălţate”, va trebui să se intervină cu un tăvălug pentru a le pune în contact cu solul.

florian-Vizireanu-fermier-s_bFlorian Vizireanu: „La recoltare, glutenul depăşeşte lejer standardul, deşi el trebuie analizat după tehnologie, după 40 de zile de la recoltare. Dar, grâul fiind proaspăt recoltat, e firesc ca bobul mai slăbuţ să nu mai realizeze nivelul optim la gluten, iar silozarii abia aşteaptă să-l declaseze la grâu furajer, dar tot de panificaţie rămâne! Este o tâmpenie! Îi dau denumirea asta de fasoleală ca să scadă preţul la producător”.

BRĂILA
Campanie de primăvară bazată pe oameni bine instruiţi
Vremea bună de lucru a fost folosită din plin de inginerul Florian Vizireanu, din Scorţaru Vechi, fermier ce lucrează aproximativ 600 ha de teren. De la sfârşitul lunii martie a pregătit patul germinativ pentru viitoarele culturi de floarea-soarelui şi de porumb. Avea întreaga suprafaţă arată şi când temperatura în sol a fost de cel puţin 6 grade C mai multe zile la rând, a dat startul la semănat cu două maşini de precizie şi de mare randament. Pe ele lucrează doi dintre cei mai destoinici muncitori: Trandafir Perianu şi Toni Marian. „Mecanizatorii au fost pregătiţi de mine de la A la Z, sunt absolvenţi de şcoală generală şi i-am preluat prin Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă; sunt tineri care promit pentru că îşi dau silinţa să înveţe tehnica avansată. Şi pot spune că mai am încă doi tractorişti în curs de formare”, ne-a declarat Florian Vizireanu.
Fermierul brăilean şi-a propus să semene 300 ha cu culturi de primăvară, jumătate floare şi jumătate porumb. A ales să cultive hibrizi de la companiile LG şi Pioneer. Nemulţumirea lui este legată de faptul că mulţi producători de seminţe au o practică... unitară: nu lasă mai mult timp pe piaţă hibrizii care şi-au dovedit potenţialul productiv! „Mie tare mi-e teamă că pe noi, fermierii, ne folosesc precum pe cobai! Testăm hibrizii, după ce aceştia îşi demonstrează calităţile şi randamentul, îi cultivăm în regim de câmp vreo cinci-şase ani, apoi sunt retraşi din portofoliul comercial şi înlocuiţi cu alţi hibrizi noi. Şi pe aceştia îi experimentăm în fermele noastre o perioadă, apoi îi scot din ofertă şi tot aşa... Nu avem ce face, este politica lor”, şi-a exprimat nemulţumirea Florian Vizireanu.

„La Sfântul Gheorghe, cioara se va ascunde în lanul de grâu!”
Fermierul este mulţumit de grâu! „Având în vedere că am parcurs un februarie frumos, chiar primăvăratic, s-a salvat cultura grâului în totalitate. Am cultivat din toamnă 100 ha şi nu răsărise nimic până pe la jumătatea lunii. Când a început să se încălzească vremea, grâul a început să încolţească şi acum sunt mulţumit că răsărirea este uniformă şi aşteptăm fenofaza de înfrăţire”, a explicat cultivatorul.
Acesta a continuat susţinând că a stimulat procesul de înfrăţire cu un îngrăşământ azotos. „Fiind cultura slăbită şi necălită, noi am ajutat-o un pic cu un stimulent, aplicând până în 100 kg de azot la hectar şi urmează în continuare să completăm până la 250 kg/ha. Este suficient pospaiul ăsta de hrană pentru a ajuta puternic şi rapid la înfrăţire. Grâul va intra în normal pentru că tot ce există în vegetal funcţionează după SGT - suma gradelor de temperatură. Am avut zile deosebit de călduroase, deci sunt foarte sigur că - aşa cum se spune în popor -, la Sfântul Gheorghe cioara se va ascunde în lanul de grâu!”, declară Florian Vizireanu. Brăileanul cultivă de câţiva ani soiul românesc Glosa, care are indici de panificaţie excelenţi. Înainte vreme a pariat pe Alex, dar soiul a fost scos şi înlocuit de Glosa. Sămânţa şi-o produce în fermă. Acum are un lot semincer pe 10 hectare, iar la toamnă va cultiva grâu cu sămânţă din prima înmulţire. An de an a obţinut producţii medii de grâu de peste 6.000 kg/ha la neirigat. „După înfrăţire aplic un tratament format dintr-o combinaţie din două fungicide (Topsin cu Mystic) şi un erbicid - Hudson. Amestecul are remanenţă, inclusiv până la formarea spicului”, a explicat specialistul.

Un sezon de producţie fără rapiţă
Cultivatorul a semănat şi rapiţă pe 80 ha, dar nu a avut parte de cultură. A fost o secetă excesivă şi prelungită, fără ploaie, iar când au venit precipitaţiile, prea târziu, s-a instalat şi frigul! „Au fost comisii şi paracomisii de constatare a pagubelor, s-au făcut hârtii la hârtii, am pierdut timp şi nervi, dar nu au dat banii nici până acum pentru asigurarea culturii!”, a oftat fermierul.
Inginerul Florian Vizireanu nu mai are nevoie de investiţii în fermă. Dispune de tot ce-i trebuie ca să facă producţie. „Sunt full-option cu tehnologiile de cultivare de la bob în pământ, bob în hambar şi până la ban în buzunar!”, ne-a declarat satisfăcut fermierul din Scorţaru Vechi.

Petre-GrigoreClick pe poza pentru galerie!

GALAŢI
Seminţele culturilor din prima urgenţă sunt încorporate sub brazdă
Şi producătorii agricoli gălăţeni tratează cu destulă seriozitate campania agricolă de primăvară. “Am semănat în condiţii optime tot ce a fost în prima urgenţă şi aici mă refer la 35 ha de ceapă şi vreo 20 de rădăcinoase (morcov, pătrunjel, păstârnac). Mai avem de însămânţat 15 hectare cu ceapă de toamnă. Terenul este bine pregătit, urmează să intrăm în lucru cu semănătoarea de mare precizie”, ne-a declarat inginerul Petre Grigore.
Fermierul are cultivate din toamnă 100 ha cu grâu, cultură care a depăşit perioada stresului hidric. Acum se dezvoltă aproape de stadiul normal, stimulat şi de aplicarea unei doze de 50 kg de azot s.a. la hectar şi de sulf - 15 kg/ha, dar şi a unui îngrăşământ special. “Solul nu şi-a refăcut rezerva de apă, dacă începe să se încălzească şi nu plouă, treaba nu-i în regulă”, şi-a exprimat îngrijorarea cultivatorul gălăţean.
La început de aprilie, în ferma lui Petre Grigore se desfăşoară din plin semănatul florii-soarelui. Este o cultură care i-a oferit satisfacţii în fiecare sezon de producţie. În curând vor urma celelalte culturi: porumbul şi soia. Per total, culturile de primăvară vor ocupa o suprafaţă de circa 300 hectare.

DSC02176_bClick pe poza pentru galerie!

CUM ADUCEM LA LIMAN CULTURILE DE TOAMNĂ
În culturile de toamnă, starea de vegetaţie foarte diferită de la parcelă la parcelă impune intervenţii tehnice diferenţiate pentru fiecare cultură.
• La cultura rapiţei s-au semnalat două situaţii distincte:
- suprafeţe care au răsărit la timp, au parcurs cu bine iarna şi acum sunt în vegetaţie normală, la care deja s-au aplicat primele lucrări de fertilizare cu azot şi combaterea buruienilor;
- culturi care nu au mai răsărit sau au densităţi sub minimele admise, care au fost deja întoarse sau sunt în curs de întoarcere. În aceste situaţii se impune a vă orienta spre culturi care, sub aspect economic, să nu ridice cheltuielile făcute deja şi care, prin lucrări minime, să asigure beneficii.
• La cultura orzului, în multe zone, zilele de îngheţ de la sfârşitul lunii februarie au mai redus numărul plantelor ieşite din iarnă cu încă 5-10%. În aceste situaţii, densităţile rămase în vegetaţie sunt mai mici, impunându-se următoarele măsuri:
- fracţionarea dozei de azot în 3-4 reprize, respectiv să intervenim corelat cu creşterea plantelor; în caz contrar, plusul de îngrăşământ nevalorificat este pierdut prin infiltrare în adâncimea solului;
- în condiţiile acestui an, înălţimea plantelor va fi mai mică; din această cauză, pentru a păstra un raport normal între biomasa totală şi cantitatea de boabe, NU se aplică regulatori de creştere!
- din considerentele menţionate, pericolul de îmburuienare este mare, situaţie care obligă la efectuarea foarte atentă a combaterii buruienilor prin erbicidare;
- biomasa totală mai mică raportat la unitatea de suprafaţă va face culturile mai aerisite şi mai puţin expuse la bolile foliare.
• La cultura grâului nu sunt semnalate pierderi de plante decât în unele microzone, dar diferenţele de vigoare şi creştere sunt, în general, diferite chiar şi la acelaşi soi şi la aceeaşi unitate, de la o parcelă la alta, în funcţie de data răsăririi şi de starea de vegetaţie de la data intrării în iarnă. Culturile răsărite târziu, slăbite, trebuiesc fertilizate cu doze de azot în 3-4 reprize şi cu o posibilă fertilizare foliară pentru a intra în vegetaţia normală. Culturile viguroase, cu densităţi de 600-700 plante/mp, se vor fertiliza înainte de împăiere (deci mai târziu), pentru a preveni căderea plantelor şi apariţia timpurie a bolilor foliare. Lucrările de erbicidare, de combatere a dăunătorilor şi a bolilor trebuiesc efectuate la timp, cu substanţele şi în dozele recomandate.
În prezent, recoltele din acest an se întrevăd inferioare celor din anul anterior, situaţie în care este necesar a fi atenţi şi la gestionarea cheltuielilor de producţie. (Ioan Borcean)

Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/233 (ediţia 1-14 aprilie 2019)

Vizualizat: 342 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?