Tehnologia câştigătoare la porumb în ferma lui Constantin Epure

În 2020 seceta a lovit în estul ţării, în agricultura preponderent capitalizată. Anul acesta au avut de suferit Vestul şi Oltenia şi pagubele se vor simţi la buzunar, în condiţiile în care, deşi discutăm de ani de zile despre fondul mutual, acesta a rămas doar o propunere pe hârtie şi nimic mai mult.

E nevoie şi de noroc

În agricultură mai trebuie să ai şi noroc nu doar tehnologie. Realist vorbind, 50% din ecuaţia unui sezon agricol este tehnologia şi hibridul şi 50% este influenţa factorilor climatici.

2021 a venit cu o primăvară umedă şi friguroasă, ceea ce a dus la o invazie de buruieni în culturile de păioase. Inclusiv înfloritul a fost afectat de temperaturi foarte scăzute iar lupta cu dăunătorii a determinat costuri mari şi, în multe sole, măsurile au fost ineficiente generând pierderi semnificative de producţie.

Din iunie, focul a venit din cer!

"Am făcut focul în casă până la începutul lunii iunie. Din a doua jumătate a lui iunie, focul a venit din cer! În zona noastră nu a plouat aproape deloc. De la semănatul porumbului până în prezent (n.r. - 10 septembrie) am acumulat doar 22-35 de litri/mp de precipitaţii, adică extrem de puţin", spune Constantin Epure, şef de fermă la Damila Agro din Oveselu. Societatea lucrează 2000 de hectare pe raza a şapte comune din judeţul Vâlcea. Constantin Epure se ocupă de agricultură de când a absolvit liceul la Fundulea, în anul 1988. Apoi a urmat cursurile Facultăţii de agricultură, la USAMV Bucureşti.

"Am compensat cu tehnologia"

Dacă în urmă cu câţiva ani perioada optimă de lucru dura două, trei, chiar şi patru săptămâni, acum avem ferestre de şapte, maxim 10 zile. Trebuie să te mişti foarte rapid!

La porumb am început pregătirea cu arătură în loturile unde a fost nevoie iar apoi cu scarificare. Am insistat cu scarificatul deoarece avem soluri grele iar această lucrare are dublu rol, cel puţin în zona noastră: asigură un rezervor pentru timpurile ploioase şi ne ajută să scăpăm de băltirile de la suprafaţă, şi ele destul de frecvente în perioadele cu precipitaţii.

Fertilizarea s-a făcut cu nitrocalcar la bază, complexNPK20-20-0 pe rând, la rădăcină, uree la prăşit iar erbicidatul s-a realizat de două ori, în preemergenţă şi în vegetaţie.

Producţie diminuată de secetă...

Porumbul încă este verde, deşi ne apropiem de mijlocul lunii septembrie, la data la care am avut această discuţie cu Constantin Epure. Asta înseamnă o decalare cu cel puţin 10-15 zile a recoltatului, din cauza evoluţiei mai lente a culturilor afectate de secetă şi arşiţă.

Producţia va fi şi ea diminuată, faţă de anul trecut. "Estimăm o scădere de 30 de procente, cu o medie de 7 tone la hectar. Ţinând cont de condiţiile climatice ale acestui an dificil şi cu toate intervenţiile tehnologice compensatorii, reuşim totuşi să avem producţie", explică inginerul agronom.

... şi de furtişaguri!

Încă 10 procente din recolta de porumb ajung în buzunarul hoţilor şi în colţii mistreţilor! "Din păcate, pentru mulţi de-ai noştri furtul din culturi a devenit obişnuinţă de sezon. La unii nu s-a făcut porumbul şi atentează la munca şi investiţiile noastre iar alţii nici nu se mai sinchisesc să semene. Cu mistreţii, la fel. E un fenomen deja, pe care nu îl mai putem controla, iar vidul legislativ ne lasă efectiv fără soluţii şi cu recoltele diminuate", afirmă Constantin Epure.

Care sunt hibrizii care au făcut faţă secetei aflaţi din Revista FERMA, ediţia 1-14 octombrie 2021!

Vezi AICI ce rezultate a obţinut Constantin Epure în campania de recoltat păioase!

LIPESESC LEGILE BUNE

Din păcate, România încă nu are o lege a apei şi nici o lege a pământului. "Noi nu avem chestii esenţiale pentru a ne desfăşura activitatea în condiţii bune sau cel puţin egale cu producătorii europeni de la vest de România. Chiar şi atunci când preluăm idei bune de la alţii, le golim de conţinut şi aplicăm regulile româneşti: nepotisme, lipsă de profesionalism, factori de decizie rupţi de realitate", concluzionează Constantin Epure.

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR