Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Taxa pe pârloagă, sperietoarea terenurilor nelucrate?

Publicat: 12 iulie 2011 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Ministrul Agriculturii a declarat, încă de la preluarea mandatului, că intenţionează să elaboreze un act normativ conform căruia fermierii care nu îşi lucrează terenurile agricole să fie obligaţi să plătească o taxă asemănătoare cu subvenţia pe care o plăteşte APIA la hectar

Click pe poza pentru galerie!

Acest subiect a fost de interes încă de când s-a pomenit primul cuvânt. Propunerea a ajuns deja în dezbatere parlamentară, cu toate că există viziuni extrem de diferite.

Directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Florin Marius Faur, consideră că legea privind penalităţile în cazul nelucrării terenurilor agricole, elaborată de Ministerul Agriculturii, va intra în vigoare în acest an, deşi tot mai multe voci afirmă că ea nu va fi aprobată, din cauza impactului social asupra viitoarelor alegeri din 2012

. “Consider că pachetul legislativ privind penalităţile va intra mai mult ca sigur în vigoare în acest an. Ministrul Agriculturii are o poziţie foarte tranşantă faţă de penalizarea celor care greşesc şi cred că va merge în continuare cu această lege, indiferent de impactul social”, a declarat Faur.

În opinia acestuia, legea “face dreptate pentru cei care fac ceva cu adevărat pentru agricultura României, chiar dacă unii o pot considera o nedreptate. Este important ca, în paralel, legea să vină cu nişte măsuri care să ajute la comasarea terenurilor. Nu poţi arunca ceva fără să ajuţi într-un fel”, a mai spus directorul APIA.


Tabără: au crescut suprafeţele cultivate

Recent, Valeriu Tabără cosidera că “teama legată de apariţia legii privind penalităţile în cazul nelucrării terenurilor agricole a contribuit la creşterea suprafeţei cultivată în România în 2011 cu circa două milioane de hectare, până la aproape 7 milioane de hectare, faţă de 5 milioane hectare anul trecut. (...)

În acest an apreciez că suprafaţa nelucrată va fi sub un milion de hectare, pentru că s-au lucrat, în plus, două milioane de hectare, care au intrat efectiv în circuitul agricol. Cred că acest lucru a fost posibil şi pentru că producţia din 2010 a fost valorificată foarte bine”.

 

Steriu: nu taxa pe pârloagă a crescut suprafaţa cultivată 

Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei Prezidentiale pentru Politici Agricole susţine că suprafaţa de teren nelucrat va fi de aproximativ 1,5 milioane hectare. Această cifră va fi ştiută cu exactitate în cursul acestei luni, când vom afla primele date din recensământul agricol. “În orice caz, sunt mai puţine hectare nelucrate decât anul precedent, deoarece avem o dublă pierdere a terenului agricol: o dată prin eroziunea solului, iar a doua oară prin convertirile din teren arabil în intravilan pentru construcţii.

Măsura de taxare a terenurilor ar trebui să fie una de încurajare a celor care lucrează pământ, în sensul în care deţinătorului de teren care nu lucrează să nu i se plătească subvenţie pe suprafaţă, suma rămasă fiind redirecţionată către cel care lucrează pământul şi care astfel poate lua bani mai mulţi pe SAPS, astfel încât să se apropie ca valoare de subvenţia unui fermier vest-european”.


Ce spun fermierii

Comentarii postate pe www.agroinfo.ro:

• “La nivelul omului de rând e o mare sperietoare această taxă. Suprafeţele nelucrate în România nu sunt din acele jumătăţi de hectar ale unor bătrâni care nu îşi mai pot lucra terenurile, ci din marile suprafeţe cumpărate de străini şi lăsate nelucrate, încasând subvenţia pe suprafaţă, fără a cheltui un leu pentru cultivarea terenului”.

• „Oare guvernanţii vorbesc din statistici? Nu cred ca atâtea hectare din terenul arabil au rămas nelucrate; cel puţin în zona în care stau (Braila) n-am văzut teren lăsat pârloagă. Că nu este declarat la APIA, asta-i altă problemă, aici sunt de vina cei care au cumparat teren şi încă nu l-au dat în arendă. Hectarele în plus lucrate în 2010 sunt de fapt doar în acte, pentru că ele au fost lucrate şi înainte dar fără forme legale, adică fără să fie declarate.

Acum, proprietarii de pământuri au venit şi au încheiat contracte de arendare cu fermierii mari din zonă (vorbesc de zona Brăila). Aşadar, vechea problemă a guvernantului român: n-are nici o treabă cu realitatea”.

Vizualizat: 511 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?