Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Tanymecus, SEMĂNATUL timpuriu şi BRUMELE târzii

Publicat: 06 mai 2019 - 18:26
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Analizând tabloul climatic al începutului de primăvară din ultimii ani, putem spune că graba fermierilor de a pune sub brazdă sămânţa de floarea-soarelui şi de porumb este explicabilă. Dar oare acesta să fie şi lozul câştigător? Mă tem că semănatul timpuriu este tot o... loterie!

În luna martie a.c., valorile termice au depăşit un nou record. La staţia meteo de la INCDA Fundulea, temperatura medie a acestei luni a fost de 9,3oC, în condiţiile în care media multianuală este de 4,7oC. Adică, temperatura medie a lunii martie, în anul 2019, a fost aproape dublul mediei multianuale! Este cea mai caldă lună martie din 1960 încoace! Precedentul record pentru luna martie, din perioada 1960-2018, a fost de 8,8oC, în anul 1990. De remarcat că în 2017, temperatura medie pentru luna martie a fost de 8,6oC, iar în anul 2014, a atins 8,5oC. Dacă mai punem la socoteală faptul că şi în anul 2016 a fost o lună martie călduroasă (temperatura medie de 7,3oC), este de înţeles graba fermierilor de a pune sub brazdă sămânţa de floarea-soarelui şi cea de porumb.
Dar oare vom scăpa de brumele târzii care survin primăvara? Dacă avem un martie aşa călduros, oare vom mai avea probleme cu temperaturile scăzute? La prima impresie, răspunsul este unul negativ. Cum să avem probleme cu frigul şi cu brumele, când am avut un martie aşa călduros? Ei bine, nu am scăpat de aceste probleme. Din contră!

Foto 1 - Adult de Tanymecus dilaticollis_b

Căldura diurnă vine „la pachet” cu nopţile geroase
La sfârşitul lunii martie, în dimineaţa zilei de 29, în toată Transilvania şi în sudul ţării, temperaturile au fost negative, în timp ce o zi mai târziu, la primele ore ale dimineţii, situaţia s-a repetat în multe regiuni ale Transilvaniei şi în unele zone din sud. La data la care scriu articolul (3 aprilie - n.a.) la ora 8 dimineaţa, în majoritatea zonelor din Moldova, temperaturile erau sub zero grade Celsius, la fel şi în unele zone din sud-est (-1oC la Slobozia sau -2oC la Călăraşi). În luna martie şi la început de aprilie s-au înregistrat zile cu temperaturi mai mari de 20oC. Aceste valori termice ridicate au venit la „pachet” cu diferenţe foarte mari de la zi la noapte, de 15-20oC.
Acesta este tabloul climatic al acestui început de primăvară. Nu putem spune că au fost fenomene meteo extreme, cum s-a întâmplat cu revenirea în forţă a iernii în luna martie a anului trecut. Nici nu s-au înregistrat precipitaţii însemnate cantitativ, în multe zone din jumătatea estică a ţării fiind deficit de umiditate în sol (dar şi în multe zone din vestul ţării).

Foto 2 - Plantă de porumb aproape distrusă în urma atacului adulţilor de T. dilaticollis_b

Vremea bună a zorit însămânţările
Fermierii s-au bucurat de căldura nefirească din luna martie. În sud şi sud-est, au semănat floarea-soarelui încă din a doua decadă a lunii martie, în timp ce mulţi alţi fermieri semănau porumbul în ultima decadă a lunii martie. S-au bazat pe progresele tehnologiei, pe apariţia unor maşini de semănat inteligente, de mare productivitate, şi pe apariţia sistemului de lucrări minime ale solului, cu avantajele binecunoscute, mai ales în zonele secetoase. De asemenea, îngrăşămintele starter pot asigura o dezvoltare foarte bună a culturii de porumb în primele faze de vegetaţie. Există hibrizi de porumb care se pot semăna când temperatura solului este de 6oC, motiv pentru care mulţi fermieri din sudul şi sud-estul ţării (dar şi din zona de vest) au început să semene încă din ultima decadă a lui martie. Dar toate aceste progrese remarcabile ale tehnologiei agricole nu pot rivaliza cu voinţa Mamei Natură. Poţi să ai cea mai bună tehnologie, însă dacă vine frigul sau dacă avem parte de brumă târzie, plantele de porumb nu vor avea startul pe care îl dorim.

Ce se întâmplă cu Tanymecus dilaticollis?
În acest condiţii, ne întrebăm cum acţionează principalul dăunător al porumbului din zona de sud şi sud-est a ţării? Brumele din primăvară sau eventualele zile friguroase, cu temperaturi foarte scăzute, pot afecta acest dăunător la fel cum dăunează tinerelor plăntuţe de porumb? Ei bine, răspunsul este negativ. Insectele sunt afectate într-o măsură mult mai mică de brumele tărzii din primăvară sau de oscilaţiile termice ridicate de la zi la noapte.
Să urmărim puţin biologia insectei. Bănuiesc că toţi ştim modul de iernare şi adâncimea la care se găsesc adulţii hibernanţi. Am scris şi în numerele trecute ale revistei despre acest aspect. Acum să vedem ce se întâmplă în primăvară. Când temperatura solului, la adâncimea la care iernează insectele, ajunge la 4oC, acestea încep să se deplaseze spre stratul superficial al solului. Când temperatura solului ajunge la 9oC, adulţii apar la suprafaţă în căutare de hrană. În 2019, aceste temperaturi s-au atins încă de la începutul lunii februarie, în multe zone din sudul şi sud-estul ţării. Deci nu doar porumbul se seamănă mult mai devreme, ci şi insectele pot apărea la suprafaţa solului mult mai devreme. Fermierii sperau ca prin semănatul timpuriu al porumbului să tragă „lozul câştigător” prin faptul ca plantele să ajungă la faza de apariţie a panicului înainte de sosirea arşiţei din vară şi a secetei şi, de asemenea, să scape de atacul insectelor.

Foto 3 - Solă de porumb distrusă în urma atacului adulţilor de răţişoară_b

Tratamentul seminţei e singurul aliat al fermierului
Prin semănatul mai timpuriu al porumbului, şansele că fermierii să scape de atacul lui Tanymecus dilaticollis, în zonele de maximă favorabilitate ale insectei, sunt nule. Când fermierii au decis să semene porumbul devreme (chiar în luna martie), insectele erau deja prezente pe câmp, ca urmare a temperaturilor ridicate. Când la sol se depăşesc 18oC iar temperatura medie diurnă a aerului trece de 20oC şi vremea este secetoasă, insectele devin foarte active, fiind în căutare de hrană. Temperaturi ale aerului mai ridicate de 20oC s-au înregistrat încă din luna februarie în unele zone ale ţării! Deci, semănatul mai timpuriu al porumbului poate asigura hrana perfectă insectelor apărute şi ele mai devreme la suprafaţa solului. Semănatul foarte devreme al porumbului poate să aibă avantaje pentru fermieri dacă scapă de frig, de brume târzii, de oscilaţiile termice mari de la zi la noapte, dar nu poate fi o asigurare că scapă de atacul răţişoarei.
Întrebarea este ce garanţie au fermierii că vor scăpa de atacul adulţilor de T. dilaticollis când porumbul se află în primele faze de vegetaţie, indiferent dacă seamănă foarte timpuriu sau mai târziu? Răspunsul este simplu, şi anume tratamentul seminţelor cu unul dintre produsele pentru care s-a dat deorgare şi în această primăvară. Cercetări efectuate de-a lungul timpului la INCDA Fundulea au demonstrat că, indiferent de condiţiile climatice din timpul primăverii, tratamentul seminţelor asigură o protecţie corespunzătoare plantelor de porumb împotriva atacului acestui dăunător.


FRIGUL ŞI RĂŢIŞOARA PUN PORUMBUL LA PĂMÂNT ÎN PRIMELE FAZE DE VEGETAŢIE
Revenind la frig, ştim cu toţii cum afecteză temperaturile scăzute plăntuţele de porumb, la fel cum se întâmplă şi cu diferenţele mari de temperatură dintre zi şi noapte. Culturile pot avea creşterea stânjenită în primele faze de dezvoltare, adică exact în perioada de maximă sensibilitate faţă de atacul adulţilor răţişoarei porumbului. Ce se întâmplă cu insectele când vine frigul? Acestea se pot ascunde în crăpăturile solului, pot ajunge până la o adâncime de 10-15 cm în sol sau se pot ascunde după bulgării de pământ. Plăntuţele de porumb, abia răsărite, nu pot face acelaşi lucru. Ele stau la suprafaţa solului, nu se pot ascunde, aşa cum o fac insectele. Când temperaturile cresc brusc, insectele îşi reiau activitatea. Plantele de porumb nu pot să îşi revină „brusc” dacă temperaturile cresc brusc. Prin urmare, insectele sunt mai adaptate la aceste oscilaţii termice comparativ cu plantele de porumb. Faptul că primăvara este mai călduroasă decât eram obişnuiţi, dovadă fiind luna martie a acestui an, nu înseamnă că am scăpat de brumele târzii sau de diferenţele mari de la zi la noapte sau de posibila revenire a iernii (aşa cum s-a întâmplat în luna martie 2018). Din contră, aceste lucruri se pot accentua, căci căldura vine la „pachet” cu unul sau mai multe episoade friguroase. Frigul este cel mai mare duşman al plantelor de porumb în primele faze de vegetaţie, în cazul în care fermierii semănă foarte de timpuriu. Or, adulţii de Tanymecus dilaticollis în acest timp se ascund când vine frigul şi pornesc în căutare de hrană când vine brusc căldura.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 7/234 (ediţia 15-30 aprilie 2019)

Vizualizat: 475 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?