Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Supraproducţie de porumb în vestul ţării!?

Publicat: 04 septembrie 2020 - 11:47
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Anul agricol 2019-2020 e aproape de ora bilanţului. Iată ce spun doi fermieri importanţi despre cum a decurs până acum sezonul şi ce aşteptări au de la culturile de primăvară.

Pentru Bogdan Stancu, unul dintre marii exploatatori de terenuri agricole din judeţul Dolj, prima campanie de recoltat s-a încheiat peste aşteptări, realizând producţii superioare mediei ultimilor ani la culturile de toamnă. Spre exemplu, la grâu a recoltat 7,6 tone la hectar în medie, în condiţiile în care 80% din suprafaţa totală alocată acestei culturi (1.300 hectare) a fost însămânţată cu soiuri româneşti - Glosa şi Pitar, creaţia INCDA Fundulea.
Dacă nu se grăbea să semneze în februarie contractul cu livrare la termen, profitul său ar fi fost şi mai mare. „Grâul l-am dat cu 74 de bani kilogramul, dar anul trecut am luat cu 10 bani mai mult. Şi atunci, ca şi acum de altfel, am încheiat contractul înainte ca plantele să răsară. A fost un risc asumat. În schimb, la rapiţă am ieşit mai bine anul acesta. Mi s-au oferit 1.700 de lei pe tonă, ceea ce nu este deloc rău”, constată olteanul. Pe cele 800 de hectare cultivate cu rapiţă a recoltat o medie de 4,2 tone la hectar!

Bogdan_Stancu_b

Asigurarea împotriva secetei, o plasă de siguranţă pentru fermieri!

Fermierul din Coşoveni nu este de acord nici cu ajutoarele de stat promise pentru fermierii afectaţi de secetă. „Am văzut cum se plâng unii la televizor că sunt afectaţi de secetă, dar ei au avut 400-500 de litri de precipitaţii pe metrul pătrat. Păi cât ar fi vrut să aibă? Dacă natura nu te ajută deloc, asta e altă poveste. Cine face tehnologie şi se interesează puţin de culturi, nu văd motive serioase să nu obţină producţii. Am avut şi noi aici în zonă perioade cu secetă, dar nu a venit nimeni să declare calamitate. Atâta timp cât există posibilitatea de a te asigura împotriva secetei, nu cred că este normal să intervină statul şi să acorde ajutoare financiare din banii mei şi a altora care plătim sume importante pentru asigurarea culturilor agricole”, susţine Bogdan Stancu.

De ce a renunţat la porumb?

Acesta începuse să recolteze floarea-soarelui, după mijlocul lui august. Pe jumătate din suprafaţă a obţinut în medie undeva la 2,5 tone la hectar. „Avem 700 de hectare însămânţate în primăvară cu floare. Noi am semănat floarea-soarelui mai devreme şi a prins-o seceta. Când au venit ploile era deja cam târziu”, ne-a explicat fermierul. La porumb a renunţat anul acesta. Are doar câteva parcele. S-a temut de secetă, dar regretă pe undeva această decizie. „Din câte îmi dau seama porumbul ar fi mers mai bine decât floarea. La noi în zonă plantele de porumb s-au dezvoltat destul de bine”, a remarcat el.
Pe lângă floare, în primăvară a înfiinţat şi în jur de 80 de hectare cu mazăre. Terenul pentru semănăturile de toamnă era pregătit la jumătatea lui august. Planul viza o creştere a suprafeţelor cu rapiţă la 1.200 ha, pe lângă cele peste o mie de hectare cultivate în mod obişnuit cu grâu.

supraproductie porumb_b

Porumbul promite în vest

În schimb, Nicu Avorniciţi, din Terebeşti (judeţul Satu Mare), şi-a pus mari speranţe în campania de toamnă, ţinând cont că şi suprafeţele alocate culturilor semănate în primăvară au fost mult mai extinse. Estimează că va recolta aproape 10 tone de porumb în medie la hectar, chiar dacă, crede el, preţul de vânzare va fi mai mic din cauza supraproducţiei anunţate în vestul ţării. „Porumbul arată foarte bine. La noi oricum este cultura cea mai profitabilă. Dar am avut parte şi de ploi destul de multe. Plantele sunt încă verzi. După cum se prezintă situaţia, probabil că vom intra la recoltat abia în octombrie, cu vreo două săptămâni mai târziu decât de obicei. Din păcate, asta nu ne avantajează pentru că probabil va exista o presiune pe traderi din cauza supraproducţiei din zona noastră şi a capacităţii de uscare limitate a acestora iar asta va însemna un preţ de achiziţie mai mic”, ne-a mărturisit ardeleanul. Acesta mizează în special pe hibrizii Dekalb. Pe circa 70 la sută din suprafaţă a semănat o singură varietate - DKC4590. „Pe lângă faptul că este un hibrid productiv, are şi proprietatea de a pierde foarte repede apa la maturitate”, îşi justifică acesta alegerea.

Nicu_Avorniciti-1_b

Faptul că vom recolta porumbul cu vreo două săptămâni mai târziu decât de obicei nu ne avantajează, pentru că probabil va exista o presiune pe traderi din cauza supraproducţiei din zona noastră şi a capacităţii de uscare limitate a acestora, iar asta va însemna un preţ de achiziţie mai mic
NICU AVORNICIŢI
Fermier din judeţul Satu Mare

Floarea - 3,5 tone la hectar

Pe lângă cele 600 de hectare cu porumb, în primăvară a mai semănat şi 280 de hectare cu floarea-soarelui (hibridul NK Neoma de la Syngenta). Şi în acest caz aşteptările lui Nicu Avorniciţi sunt destul de mari - undeva la 3,5 tone media la hectar. În ceea ce priveşte culturile de toamnă, calculele sunt deja clare.

Grâu de panificaţie la 78 de bani/kg

La grâu a recoltat puţin peste 5,8 tone, însă cu orzul a ieşit mai bine, obţinând o tonă în plus. Mare parte din producţie a vândut-o direct din câmp. A avut de onorat un contract la 79 de bani kilogramul de grâu panificabil, care includea însă şi livrarea la destinaţie. Alte 500 de tone le-a dat cu 78 de bani/kg, dar fără a se mai ocupa de transport. Pe grâul furajer a primit 73 de bani/kg. „Am pierdut cel puţin o tonă la grâu din cauza temperaturilor negative din aprilie şi a frigului de la început de mai. Evident, lipsa precipitaţiilor a fost un alt factor limitativ în ceea ce priveşte producţia”, a concluzionat fermierul sătmărean, care lucrează în prezent 1.460 de hectare, dar se ocupă şi de zootehnie.


PROIECT ELIGIBIL, FINANȚARE PIERDUTĂ
Pentru că nu mai vrea să servească interesele traderilor de cereale şi să vândă producţia la recoltare, proprietarul societăţii Fruct Prest avea de gând să investească într-un siloz cu capacitatea de stocare de 10.000 tone. Proiectul a fost pus pe hârtie şi chiar aprobat de autorităţi, însă a pierdut contractul de finanţare anul acesta. „Va trebui să depun din nou proiectul, pentru că autorităţile se mişcă în reluare. Nu există vreun interes din partea lor”, constată Bogdan Stancu.




un articol de
LIVIU GORDEA

Vizualizat: 1210 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Află care este tehnologia folosită pentru cultivarea tomatelor în solar de Florin Pop, în Seleuş, judeţul Arad. Fermierul cultivă cultivă legume pe două hectare (din care 60 de arii solarii) şi de peste 10 ani foloşte programul tehnologic Syngenta pentru protecţia plantelor şi combaterea dăunătorilor.

Reporter: Gheorghe Ghișe

Video: Zsolt Tamássy

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?