Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Sub pragul rentabilității

Publicat: 23 mai 2017 - 15:12
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

• pesimism în rândul producătorilor de porumb 

Producțiile mici obținute la porumb în 2016, precum și prețurile slabe pe care le primesc producătorii au generat dezbateri importante la ediția din acest an a Congresului European al Porumbului, organizat în luna februarie a.c., la Lisabona. Din partea țării noastre a participat Arnaud Perrein, președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), care a avut o misiune destul de dificilă: să convingă reprezentanții europeni că și la noi sunt aceleași probleme privind rentabilitatea porumbului.

Arnaud Perrein si Alina Cretu

„Unul dintre subiectele dezbătute a fost legat de problemele cultivatorilor de porumb din UE. S-a văzut un pesimism extraordinar în țările din Europa de Vest și o oarecare reținere față de țările din Europa de Est, din cauza mărimii fermelor de aici (care depășește cu mult media europeană), a costurilor de producție (care sunt estimate a fi mai mici față de UE) și a faptului că fermierii din Europa de Vest cred că în Est există mai puține reguli și reglementări comparativ cu Franța sau Germania, lucru total neadevărat. Subiectul principal dezbătut a fost asigurarea riscurilor în agricultură, în sensul că după 2020 subvenția se va modifica”, a declarat Alina Crețu, director executiv al APPR.

Costuri de producție ridicate
Viitorul culturii porumbului este destul de sumbru în Europa de Vest. „Atmosfera este destul de apăsătoare pentru producători. În Franța a fost o recoltă catastrofală anul trecut și la porumb, și la grâu, cuplat cu niște prețuri destul de slabe. Și în Portugalia fermierii se plâng din cauza prețurilor. Aici, porumbul are prețuri cu 30 de euro mai mari decât în România, pentru că Portugalia este importatoare. Porumbul ajunge la consumatorul final la 180 de euro, dar această sumă nu acoperă costurile de producție foarte mari. Chiar dacă au producții foarte bune, de 14-15 tone/ha, irigațiile în general sunt factorul-cheie care le împiedică să aibă un cost de producție redus. Și nu acoperă costurile de achiziție de 180 de euro. În SUA și America de Sud nu se întâmplă lucruri care să determine o tendință de creștere a prețului pentru perioada următoare”, a spus Arnaud Perrein.
Conform raportului Confederației Europene a Producătorilor de Porumb - CEPM, prețul de vânzare a porumbului din recolta 2016 era, la 21 aprilie a.c., astfel: în Franța - 174-176 euro/t, în România - 168 euro/t, în Argentina - 148 euro/t și în SUA - 145 euro/t. Perspectivele sunt bune pentru producția de porumb în America, dar mai puțin favorabile pentru zona Europei. Situația climatică din ultima săptămână a lunii aprilie determină condiții de producție foarte bune pentru porumb în Argentina, Brazilia și SUA. În schimb, în Europa condițiile sunt dificile. Iar vremea rece din Ucraina, care întârzie începutul primăverii, poate avea un impact nefavorabil asupra producției din acest an.

Lobby pentru România
Una dintre misiunile reprezentanților fermierilor români la Bruxelles este de a face cunoscută situația din România. „Vest-europenii cred că în România este mult mai bine decât la ei. Este poziția pe care România nu reușește să o apere pentru că nu suntem suficient de vocali la Bruxelles. Toți cred că în România fermele sunt mari și rentabile. Or, avem fermieri mici și foarte mici care nu reușesc să supraviețuiască. Trebuie să explicăm că avem costul pe hectar foarte ridicat, angajăm un număr mediu de persoane mai mare pe hectar decât media europeană, avem cheltuieli cu forța de muncă. Chiar dacă prețul per angajat nu este mare, la noi media este de 3-4 angajați pentru 50-100 ha, iar la fermele din Vest poate fi un singur angajat la aceeași suprafață”, a subliniat Alina Crețu.

 Arnaud Perrein

Arnaud Perrein: „Avem o prezență slabă la Bruxelles. Estonia, țară foarte mică, are 2-4 reprezentanți profesioniști. Noi suntem accidental acolo. O soluție ca să avem o prezență puternică la Copa-Cogeca ar fi instituirea taxei profesionale”.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 9 (192) din 15-31 mai 2017

Vizualizat: 340 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?